Locul în care au activat medici celebri români și au fost salvați mii de pacienți. Fotografii incredibile

Locul în care au activat medici celebri români și au fost salvați mii de pacienți. Fotografii incredibile
Locul în care au activat medici celebri români și au fost salvați mii de pacienți

Pe lângă biserici celebre și mănăstiri, în Capitala Moldovei, orașul Iași, au fost fondate primele spații destinate tratării diverselor boli și probleme de sănătate. Un exemplu ar putea fi chiar Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, deschis în anul 1757.

Spitale în care au fost salvați mii de pacienți

La Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi”, măicuțele obișnuiau să trateze bolnavii la „Trisfetite”. Acest lucru se întâmpla după a doua jumătate a secolului XVII-lea. De asemenea, pentru a ține pasul cu medicina occidentală, domnitorul Alexandru Suțu a propus construirea a două spitale moderne în România. Unul urma să fie construit la Iași, iar celălalt la București.

În anul 1892, a fost construit Spitalul de la Socola, pe baze deja existente. Acesta a fost așezat în vecinătatea mănăstirii ce purta același nume. Pe de altă parte, oamenii puteau primi îngrijiri și la mănăstiri precum Galata, Golia sau Cetățuia.

Asistența medicală în Moldova

Pe acest plan, Sorin Grigoruță, cercetătorul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din municipiul Iași, publică lucrarea denumită „Boli, epidemii și asistența medicală în Moldova”. Această lucrare a apărut în anul 2017 în Editura „Universității Alexandru Ioan Cuza”.

În primul capitol, numit „Boli și epidemii în Moldova”, Sorin Grigoruță vorbește despre bolile epidemice, bolile endemice, sifilisul, vărsatul și ciuma abătută asupra Moldovei. În al doilea capitol, numit „Continuitate și schimbare. Asistență medicală în Moldova veacului al XVIII-lea”, istoricul vorbește despre activitatea acelor practicieni ce pot fi considerați premergători ai medicinei științifice.

Aici se vorbește despre bărbieri și chirurgi. În privința ultimilor a fost aplicată metoda studiului de caz prin descrierea activității renumitului chirurg Johann Benedict. Un rol foarte important în cadrul asistenței medicale din Moldova era atribuit farmaciștilor și farmaciilor.

Bolnițele mănăstirești și Spitalul „Sfântul Spiridon”

Mai departe, istoricul vorbește despre bolnițele și spitalele de pe acea vreme. Autorul este de părere că originile îngrijirii medicale în Moldova „par a coborî până spre începutul veacului al XVII-lea”. În acea perioadă au fost atestate în Suceava și Iași două așezăminte laice menite să-i adăpostească pe cei lipsiți de sprijinul familiei.

„S-au pus la cale ca să se facă spital la mănăstirea ce din nou s-a zidit aicea în orașul Iașilor, a Sfântului Spiridon, pentru folosul străinilor slabi și neputincioși, căci porunca zice să primești pe străin, să îmbraci pe cei goi și să cercetezi pe cei bolnavi”, se precizează în hrisov.

În anul 1905, s-a înființat „Azilul de alienați” lângă Mănăstirea Socola. Aceasta a fost construită sub conducerea doctorului Alexandru Brăescu. În acel moment a fost necesară construirea de pavilioane pentru pacienții bolnavi, dar și clădiri cu rol administrativ. Tot la Iași, domnitorul Constantin Cehan Racoviță a întemeiat Spitalul „Sfântul Spiridon” în anul 1757, pe lângă mănăstirea cu același nume.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI