Oamenii de știință au făcut o descoperire de ultimă oră în ceea ce privește comportamentul uman. Culmea, studiul a fost făcut pe animalele care se aseamănă cel mai mult cu omul. Astfel, s-a ajuns la concluzia că există o strânsă legătură genetică între problemele sociale și îmbătrânirea creierului.
Oamenii de știință au efectuat un studiu în urma căruia au ajuns la concluzia că pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, menținerea unui mediu social pozitiv și previzibil este cel mai important lucru.
De asemenea, legăturile strânse cu familia, dar și cu prietenii sunt suficiente pentru o îmbătrânire sănătoasă. Îmbătrânirea este normală, însă dacă relațiile menționate mai sus există, unele efecte ale îmbătrânirii pot fi evitate.
Cercetătorii sunt de mult interesați de mediul înconjurător și efectele lui asupra îmbătrânirii creierului.
„Încă nu știm foarte bine cum poate mediul nostru social să intre sub piele și să ne afecteze corpul și creierul, dar multe lucrări recente au indicat schimbări la nivelul reglării genetice – cum sunt activate și dezactivate genele noastre”, a declarat Noah Snyder-Mackler, profesor asistent la Școala de Științe ale Vieții de la Universitatea de Stat din Arizona, la Centrul pentru Evoluție și Medicină și afiliat la Centrul de Cercetare a Bolilor Neurodegenerative de la Institutul Biodesign al ASU.
Chiar dacă există tehnologii moderne de investigare, oamenilor de știință le este greu să facă studii care ar trebui să se întindă pe durata a zeci de ani. Astfel, au apelat la soluția maimuțelor.
S-au studiat primatele, pentru a se înțelege dacă mediul în care trăim, familie, prieteni, ne poate modifica fiziologia, începând cu nivelul organismului și până la gene.
Astfel, într-un nou studiu, Snyder-Mackler a condus o echipă internațională de cercetare care a ajuns la concluzia că, într-o populație de maimuțe macaque, femelele cu un statut social mai ridicat au avut profiluri moleculare mai tinere și mai rezistente, acestea oferind legătura cheie dintre mediul social și creierele sănătoase.
Studiul s-a făcut pe maimuțe rhesus, animale care prezintă modificări similare de vârstă ca și omul.
„Acest studiu se bazează pe mai mult de 15 ani de muncă a echipei noastre care a investigat interacțiunile dintre comportamentul social, genetica și creierul macacilor Cayo”, a declarat Michael Platt, profesor la Școala de Medicină Perelman, la Școala de Arte și Științe și la Școala de Afaceri Wharton de la Universitatea din Pennsylvania.
Oamenii de știință spun că descoperirile făcute de echipa lor demonstrează valoarea întregii munci, precum și a resurselor investite în acest studiu pe termen lung.
Nu în ultimul rând, cercetătorii, în frunte cu Snyder-Mackler, au mai anunțat că persoanele care au trecut printr-un dezastru natural, cum ar fi un uragan, au prezentat un sistem imunitar mai îmbătrânit din punct de vedere molecular.