Laura Codruța Kovesi se află în aceste zile la Bruxelles pentru interviuri în scopul obținerii poziției de procuror șef european. Kovesi a parcurs primele trei etape cu bio, fiind tot mai aproape de obținerea funcției de procuror-șef în cadrul Parchetului European, după ce a câștigat în fața contracandidaților.
UPDATE:
Laura Codruța Kovesi este câștigătoarea votului din comisia pentru libertăți civile și justiție (LIBE) a Parlamentului European.
Laura Codruța Kovesi a obținut 26 voturi miercuri în comisia pentru libertăți civile și justiție (LIBE) a Parlamentului European, clasându-se pe locul întâi pentru ocuparea poziției de procuror-șef al Parchetului European. Pe locul doi s-a clasat Francois Bohnert (Franța) cu 22 voturi, iar pe trei Andres Ritter (Germania), care a obținut un singur vot.
Laura Codruța Kovesi a câștigat votul din comisia pentru control bugetar a Parlamentului European pentru desemnarea procurorului-șef al Parchetului european, clasându-se peste contracandidații săi din Franța și Germania.
Votul a fost secret și cu buletine, iar din comisia de numărare a voturilor au făcut parte Monica Macovei și Maria Grapini.
Citește și: Reușita lui Kovesi supără maxim PSD: cum s-a descurcat față de francez și german
După ce se stabilise de câteva săptămâni că se află în topul preferințelor oficialilor europeni, Kovesi se pare că s-a descurcat foarte bine în Comisia pentru control buget sau CONT, după audierile din Parlamentul European. În respectivul context, românca s-a bucurat de 12 voturi pentru și contracandidații ei de 11, respectiv un vot.
Cei trei candidați pentru șefia parchetului European au fost audiați marți în comisiile LIBE și Cont. Momentan, a fost făcut public doar votul din comisia CONT, din care Kovesi a ieșit câștigătoare cu 12 voturi. Votul din Comisia LIBE va fi făcut public astăzi, după ora 12 – ora româniei.
În cazul în care vor exista câștigători diferiți aleși de cele două comisii, următorul pas implică discuții între președinții CONT și LIBE.
Votul direct și secret al fiecărui membru de comisie o dezavantajează pe Kovesi, față de varianta în care ar fi votat doar coordonatorii de grupuri din fiecare comisie. Astfel, dacă fiecare membru de comisie votează, există posibilitatea ca anumiți europarlamentari, chiar din grupuri politice europene favorabile lui Kovesi, să voteze împotriva ei. Un exemplu ar fi al europarlamentarilor maghiari FIDESZ, membri ai Partidului Popular European, sau polonezi PiS, membri ai Grupului Conservatorilor (ECR). Aceștia provin din state care nu au aderat la mecanismul Procurorului european și care au guverne cu poziții apropiate de cele ale guvernului PSD-ALDE din România, în raport cu Bruxelles-ul.
Pe 20 februarie, Laura Codruța Kovesi s-a clasat pe locul doi, la egalitate cu candidatul Germaniei, în cadrul votului în COREPER, care reunește ambasadorii statelor Uniunii Europene la Bruxelles. Pe locul 1 s-a situat candidatul Franței, Jean-François Bohnert (58 de ani), cu 50 de voturi, urmat de Kovesi și candidatul Germaniei, Andrés Ritter (54 de ani), fiecare cu câte 29 de voturi, potrivit unor surse diplomatice. În cazul în care Parlamentul European va desemna un alt candidat decât cel desemnat de Consiliul COREPER, se va trece la negocieri între cele două instituții și apoi Consiliul va trebui să dea un vot final. La momentul respectiv, votul a fost secret, dar Guvernul României, prin premierul Dăncilă și ministrul Justiției, Tudorel Toader, au indicat că nu o vor susține pe candidata româncă.