Klaus Iohannis ar putea fi tentat să plece de la Cotroceni pentru o funcție neașteptată, la nivel global. Ce ofertă ar putea primi
În afară de provocările geopolitice și de securitate, NATO mai are o misiune, și anume, aceea de a găsit un nou șef care să-l succeadă pe actualul secretar general, norvegianul Jens Stoltenberg, care își termină mandatul în septembrie 2022. Astfel, Klaus Iohannis e luat în calcul ca viitor secretar general.
Klaus Iohannis ar putea fi tentat să plece de la Cotroceni pentru o funcție neașteptată, la nivel global
De altfel, România este printre țările NATO care și-au îndeplinit obligațiile inclusiv în privința alocării a 2% din PIB pentru apărare și chiar dacă alegerea unui reprezentant din partea României la conducerea Alianței ar putea fi considerată cam prea provocatoare la adresa Rusiei, varianta ca președintele Klaus Iohannis să fie viitorul secretar general al NATO nu este exclusă, a notat Politico Europe.
Actual secretar general al NATO a devenit șeful Alianței în octombrie 2014, iar aliații i-au prelungit mandatul în primăvara anului 2019 până în septembrie 2022, ca să câștige timp în găsirea unui succesor, dar și ca să evite posibilitatea ca Donald Trump, pe atunci președinte al SUA, să impună un succesor al actualului secretar general.
Însă discuțiile formale abia au început la sediul alianței, iar viitorul șef ar urma să fie anunțat la summitul liderilor NATO de la Madrid, care este programat pentru sfârșitul primăverii viitoare sau la începutul verii lui 2022. Apoi, în cartierul general al NATO de la Bruxelles, dar și în alte capitale ale aliaților, se speculează că succesorul lui Stoltenberg ar trebui să fie, de fapt, o femeie. Alți diplomați consideră că ar fi un semnal dat Moscovei dacă viitorul secretar general al NATO ar fi ales dintr-un stat membru din Europa de Est.
România este un aliat al NATO care îndeplinește pragul de 2% din PIB alocat Apărării
Trei nume de femei se află în topul potențialilor pentru postul de viitor de secretarul general al NATO:
- fosta președintă a Croației, Kolinda Grabar-Kitarović
- fosta președintă a Lituaniei, Dalia Grybauskaitė
- actuala președintă a Estoniei, Kersti Kaljulaid
Cu toate acestea, multe voci europene susțin că este dificil ca aliații NATO să opteze pentru cineva care nu a servit anterior ca șef de stat sau de guvern. În acest sens, au apărut speculații potrivit cărora fostul prim-ministru britanic, Theresa May, ar fi un potențial candidat pentru poziția de secretar general.
Și Mark Sedwill, fost secretar de cabinet și consilier pentru securitate națională în timpul mandatului Theresei May și o scurtă perioadă și în mandatul prim-ministrului Boris Johnson, a mai fost considerat un potențial succesor al lui Stoltenberg în fruntea NATO.
Țări precum SUA, Germania, Franța și Marea Britanie sunt cele mai influente state în procesul de selectare a șefului alianței. Dar și țările membre UE formează o majoritate zdrobitoare, iar ieșirea Marii Britanii din UE ar putea însemna că Londra nu mai are aceeași greutate în promovarea unui candidat.
Dar și România este un aliat al NATO care îndeplinește pragul de 2% din PIB alocat Apărării, fapt care face ca președintele Klaus Iohannis să se afle printre potențialii candidați la poziția de secretar general. Franța nu își va impune niciun candidat, însă va exercita drept de veto pentru a elimina orice șansă a Turciei de a revendica vreun post în ierarhia Alianței.