Kilograme de haine, aruncate anual. Românii nu le poartă nici de 10 ori, situaţia e disperată

De-a lungul anilor s-a tot vorbit de risipă, fie că era vorba de tone de alimente, sau chiar de haine. Această situație nu este valabilă doar pentru România, sau pentru alt stat din această lume, este la nivel global. În ceea ce privește statistica locală, una alarmantă de altfel, aceasta spune că sunt kilograme de haine, aruncate anual, dar și că românii nu le poartă nici de 10 ori. Datele statistice recente vorbesc despre faptul că situaţia e disperată.

O persoană aruncă, în medie, 37 de kilograme de textile în fiecare an

Deși ar putea părea neverosimilă cifra, realitatea exact asta ne arată, când vorbim de risipa de haine. Alte statistici globale arată că 95% din aceste haine ar putea fi refolosite sau reciclate. La nivel mondial, deșeurile textile au crescut dramatic din cauza creșterii consumului și a producției de îmbrăcăminte.

Vezi și: Inamicul numărul 1 al deșeurilor de plastic a fost descoperit. Vești incredibile pentru omenire!

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, la 17 ani de când s-a mutat în America

Elena Udrea, în lacrimi în închisoare, unde petrece sărbătorile departe de fiica ei: ”Le doresc un Crăciun ca al meu!”

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

În utimii ani s-a demarat un proiect, denumit ”Marțea textilelor”, care încearcî să sensibilizeze publicul cu privire la consecințele consumului de îmbrăcăminte și de textile asupra mediului și oferă informații despre cum putem prelungi durata de viață a hainelor.

Conform unor date, publicate recent, s-a ajuns la cifre halucinante, când vine vorba de kilogramele de haine aruncate anual, și vorbim despre 78 de milioane de tone de haine, majoritatea ajungând să devină deșeuri, iar consecințele asupra mediului sunt din cele mai grave.

Kilograme de haine, aruncate anual, în medie 11 kg de haine

Un document parvenit la redacția Playtech știri spune că în ultimii ani, producția de haine s-a dublat în, iar motivul principal al acestei dublă este supraconsumul. Același document mai spune că ”Aruncăm în medie 11 kg de haine anual, după doar 7 purtări!”

Vezi și:  Două camioane cu peste 40 de tone de deșeuri au fost oprite la graniță. De unde veneau acestea și care era destinația lor

În fiecare zi ne trezim și alegem ce să purtăm, dar câte opțiuni sunt prea multe și care este impactul global al industriei modei? Numărul hainelor pe care le cumpără consumatorul mediu a crescut cu 60% între 2000 și 2014, iar hainele sunt păstrate aproximativ doar jumătate din timp.

Industria modei îi atrage pe clienți să cumpere volume de îmbrăcăminte în tendințe, de obicei de calitate ieftină la prețuri mici. Creșterea rapidă a industriei modei poate fi pusă pe seama apariției hainelor ieftine fabricate din materiale sintetice ieftine derivate din combustibili fosili.

Producția excesivă, calitatea slabă a textilelor, ratele scăzute de utilizare, reutilizare și reparare, precum și mecanismele limitate de reciclare au transformat industria modei într-o industrie problematică din punct de vedere ecologic și social, iar asta a dus la ceea ce enunțam anterior, și anume la supraconsum.

Vezi și: De ce să nu porţi niciodată aur şi argint în acelaşi timp. Pericolul la care nu te-ai gândit niciodată

Impactul extrem de dăunător al deșeurilor de acest tip asupra mediului nu este o noutate. Pe lângă faptul că este responsabilă pentru aproape 10% din emisiile globale de dioxid de carbon, industria este, de asemenea, infamată pentru cantitatea de resurse pe care o irosește și pentru milioanele de haine care ajung zilnic la groapa de gunoi. Iată 10 statistici extrem de îngrijorătoare despre deșeurile textile.

1. 92 de milioane de tone de deșeuri textile sunt produse în fiecare an

Din cele 100 de miliarde de articole de îmbrăcăminte produse în fiecare an, 92 de milioane de tone ajung la groapa de gunoi. Pentru a pune lucrurile în perspectivă, acest lucru înseamnă că echivalentul unui camion de gunoi plin de haine ajunge la groapa de gunoi în fiecare secundă. Dacă tendința continuă, se așteaptă ca numărul deșeurilor fast fashion să crească până la 134 de milioane de tone pe an până la sfârșitul deceniului.

Vezi și: România a ajuns groapa de gunoi a Europei. Suntem destinația ideală pentru incinerarea deșeurilor

2. Emisiile globale ale industriei vestimentare vor crește cu 50% până în 2030

Dacă în următorii ani va prevala un scenariu de business as usual, ceea ce înseamnă că nu se iau măsuri pentru a reduce deșeurile fast fashion, emisiile globale ale industriei se vor dubla probabil până la sfârșitul deceniului.

3. Consumatorul mediu din SUA aruncă la gunoi sute de mii de kilograme de haine în fiecare an

Numai în America, se estimează că 11,3 milioane de tone de deșeuri textile, echivalentul a 85% din toate textilele, ajung anual la gropile de gunoi. Acest lucru este echivalent cu aproximativ 37 kilograme pe persoană pe an și aproximativ 2.150 de bucăți pe secundă la nivel național.

4. Numărul de câte ori este purtat un articol de îmbrăcăminte a scăzut cu aproximativ 36% în 15 ani

Cultura de aruncat s-a înrăutățit progresiv de-a lungul anilor. În prezent, multe articole sunt purtate doar de șapte până la zece ori înainte de a fi aruncate. Aceasta reprezintă un declin de peste 35% în doar 15 ani.

Vezi și: Afacerea din România care aduce mai mulți bani decât traficul de droguri. De ce a ajuns atât de profitabilă

5. Industria modei este responsabilă pentru 20% din apa uzată la nivel mondial

Vopsirea și finisarea, procesele prin care culoarea și alte substanțe chimice sunt aplicate pe țesături, sunt responsabile pentru 3% din emisiile globale de CO2, precum și pentru peste 20% din poluarea globală a apei.

Împreună cu prepararea firelor și producția de fibre, aceste două procese au cel mai mare impact asupra epuizării resurselor, din cauza proceselor energointensive bazate pe energie din combustibili fosili.

6. Este nevoie de 20.000 de litri de apă pentru a produce un kilogram de bumbac

Pe lângă faptul că este o sursă uriașă de poluare a apei, fast fashion-ul contribuie, de asemenea, la irosirea unor cantități masive de apă în fiecare zi.

Dacă vă este greu să vă imaginați acest lucru, gândiți-vă că sunt necesari aproximativ 2.700 de litri de apă pentru a produce un singur tricou, ceea ce ar fi suficient pentru ca o persoană să bea timp de 900 de zile. În plus, o singură încărcătură de rufe consumă între 50 și 60 de litri de apă.

7. 500 de miliarde de dolari se pierd în fiecare an din cauza purtării insuficiente și a nereciclării hainelor

Cel mai grav aspect al culturii noastre nesăbuite de aruncat la gunoi este că marea majoritate a hainelor aruncate în fiecare an nu sunt reciclate. La nivel global, doar 12% din materialele folosite pentru îmbrăcăminte ajung să fie reciclate.

Vezi și: Autostradă din cenușă de hârtie. Ce țară a aprobat construcția ei și de ce nu folosesc ciment

O mare parte a problemei se datorează materialelor din care sunt fabricate hainele noastre și tehnologiilor inadecvate de reciclare a acestora. Țesăturile pe care le înfășurăm pe corpurile noastre sunt combinații complexe de fibre, accesorii și accesorii. Ele sunt realizate din amestecuri problematice de fire naturale, filamente artificiale, materiale plastice și metale.

8. Aproape 10% din microplasticele dispersate în fiecare an în ocean provin din textile

Articolele de îmbrăcăminte sunt o sursă uriașă de microplastice, deoarece foarte multe dintre ele sunt acum fabricate din nailon sau poliester, ambele durabile și ieftine. Fiecare ciclu de spălare și uscare, în special cel din urmă, aruncă microfilamente care se deplasează prin sistemele noastre de canalizare și ajung în canalele navigabile.

Se estimează că jumătate de milion de tone din acești contaminanți ajung în fiecare an în ocean. Aceasta este echivalentul poluării cu plastic a peste 50 de miliarde de sticle.

9. 2,6 milioane de tone de haine returnate au ajuns la gropile de gunoi în 2020 numai în SUA

Cele mai multe dintre articolele returnate de către consumatori la comercianți ajung la groapa de gunoi. Acest lucru se datorează, în principal, faptului că pentru companie este mai costisitor să le repună în circulație decât să scape de ele.

Vezi și: Inamicul numărul 1 al deșeurilor de plastic a fost descoperit. Vești incredibile pentru omenire!

Compania de logistică inversă Optoro estimează, de asemenea, că, în același an, 16 milioane de tone de emisii de CO2 au fost create de retururile online în SUA în 2020 – echivalentul emisiilor a 3,5 milioane de mașini aflate în circulație timp de un an.

10. Mărcile de fast fashion produc astăzi de două ori mai multe haine decât în 2000

Această creștere dramatică a producției a provocat, de asemenea, o creștere a deșeurilor textile atât înainte, cât și după producție. Din cauza numărului mare de decupaje pentru îmbrăcăminte, un număr mare de materiale se irosesc, deoarece nu mai pot fi folosite în continuare, un studiu estimând că 15% din țesăturile folosite în fabricarea hainelor sunt irosite.

Post-producție, 60% din cele aproximativ 150 de milioane de articole de îmbrăcăminte produse la nivel mondial în 2012 au fost aruncate la doar câțiva ani după producție.

Deșeurile din haine se pot recicla, și astfel nu mai aruncăm kilograme de haine

Ca orice alt deșeu, inclusiv aceste kilograme de haine pot fi reciclate, sau, cum se mai spune în zona de ONG-uri de mediu, hainele pot avea o a doua viață. Acest lucru se paote face prin introducerea de kilograme de haine în fabrici specializate pe sortare, recondiționare și ulterior, de reintroducere a acestor haine în circuit. La nivel local există o organizație, Humana People to People, care se ocupă cu acest gen de deșeuri, fiind activi în România, de mai bine de 15 ani, așa cum declarau recent reprezentanții acesteia:

”Humana People to Poople susține, de decenii, economia circulară, și este aliniată la European Green Deal, directiva Uniunii Europene pentru construirea unei economii neutre din punct de vedere climatic până în 2050. Humana încurajează populația să ia decizii sustenabile atunci când achiziționează produse textile, pentru a limita supraconsumul și producția de haine noi.

Noi suntem implicați în România, de mai bine de 15 ani în a promova și susține moda sustenabilă, prin intermediul celor 40 de magazine Humana, oferind haine și accesorii second hand moderne și de foarte bună calitate, care ajung astfel să aibă o nouă durată de viață.

Putem avea o garderobă compusă din articole de calitate pe care să le utilizăm cât mai mult timp, și pe care le putem achiziționa, la prețuri mici, din rețelele de magazine de tip second-hand, precum Humana, din toată țara. Oferim o opțiune accesibilă tuturor, precum și o atitudine responsabilă față de mediu. Acesta este un pas crucial către un viitor mai sustenabil.”

Vezi și: Magazinul de haine celebru în România care va vinde şi second-hand. Noutate importantă pentru clienţi

Sisteme complexe de colectare produse textile din diferite surse

Conform reprezentantului HPP,  Rodica Bulăceanu, la nivelul României există deja implementat un sistem de colectare a textitelor care, ulteiror, după ce trec prin procesul de reciclare, sunt readuse în circuitul de vânzare, iar la nivel mondial ”Humana People to People” aredeja o rețea de 29 de organizații membre, cu sedii în Europa, SUA, Africa, Asia și America Latină.:

”Am creat un sistem complex prin care colectăm produse textile din diferite surse, le sortăm în fabricile noastre și le reintroducem în sistemul comercial prin cele peste 40 de magazine din România, prelungindu-le astfel durata de viață. Prin oferirea de haine second-hand de calitate superioară și prețuri accesibile, promovăm economia circulară și limităm supraconsumul și producția de haine noi.

Considerăm că moda sustenabilă ar trebui să fie accesibilă pentru toată lumea. Mai mult, prin activitatea noastră, generăm peste 300 de locuri de muncă verzi în România, iar profitul rezultat este folosit pentru a susține proiecte umanitare în țările mai puțin dezvoltate”, mai spune Rodica Bulăceanu, reprezentant Humana People to People.

Vezi și: Trucul care te ajută să economisești bani. Nu vei duce lipsă de nimic și vei avea mereu bani în buzunar

Despre Humana People to People

Humana People to People este o rețea de 29 de organizații membre, cu sedii în Europa, SUA, Africa, Asia și America Latină. Acestea sunt implicate în proiecte pentru dezvoltarea comunităților sărace din țările dezavantajate, protejarea mediului și desfășurarea de proiecte în domeniul educației și sănătății.

Organizațiile membre Humana finanțează aceste proiecte prin colectarea, sortarea și reintroducerea produselor textile în circuitul comercial, reducând astfel deșeurile la nivel global, diminuând impactul nociv asupra mediului și susținând dezvoltarea globală.

Humana People to People SRL a fost înființată în România în anul 2006, cu scopul de a reintroduce hainele uzate în circuitul comercial. Humana colectează și sortează hainele în fabricile sale specializate. Prin vânzarea lor la prețuri minime în magazinele Humana din întreaga țară, consumatorii români au oportunitatea de a achiziționa produse de calitate second-hand și de a contribui la reducerea cererii de haine noi, care implică procese de producție cu impact negativ asupra mediului.

Mai mult, excedentul rezultat sau venitul net după acoperirea tuturor costurilor este donat programelor de dezvoltare comunitară din unele dintre cele mai sărace țări din lume. Aceste proiecte au impact pozitiv asupra a milioane de oameni, 16 milioane doar în anul 2022, în domeniile educației, agriculturii durabile și îmbunătățirii sănătății.