Judeţul din România cu cei mai puţini copii. Natalitatea a scăzut dramatic, zona rămâne fără tineri
După cum a afirmat Institutul Europei Centrale în cele mai recente statistici, România se luptă cu declinul demografic care durează de mulți ani. Motivul pentru situația demografică dificilă din România este emigrarea în masă, în principal către țările occidentale. Autoritățile române caută soluții care să influențeze în mod pozitiv situația demografică dramatică din țară. În aceeași măsură, la nivel local, vorbim azi de judeţul din România cu cei mai puţini copii, iar natalitatea a scăzut dramatic, autoritățile spunând că zona rămâne fără tineri.
România se luptă cu declinul demografic
Potrivit datelor Eurostat publicate la 24 februarie 2021, vârsta medie a femeilor din Uniunea Europeană la nașterea primului copil crește treptat. În 2019, aceasta a fost de 29,4 ani. Pentru comparație, în 2017, aceasta era de 29,1 ani. În 2019, vârsta la care femeile dau naștere primului copil a crescut în toate statele membre ale Uniunii Europene, deși într-o măsură diferită.
Cea mai mare schimbare a avut loc în Estonia, unde vârsta medie a crescut cu 1 an, de la 27,2 în 2015 la 28,2 în 2019, urmată de Lituania și Luxemburg. În aceeași perioadă, cele mai mici schimbări au fost înregistrate în Slovacia și Slovenia, iar cea mai mare vârstă medie a unei femei în momentul primei nașteri în 2019 a fost înregistrată în Italia, Spania și Luxemburg , iar cea mai mică a fost în Bulgariași România, aici vârsta fiind de 26,9 ani.
Ultimii 33 de ani a adus declinul demografic în România, iar cauzele sunt așa cum spuneam la început, migrația dar și îmbătrânirea populației. Tot statistica Eurostat mai spune că, deși femeile din România sunt cele mai tinere din Europa când au primul copil și, prin urmare, teoretic, au mai mult timp pentru a procrea, populația României este în scădere treptată.
În 2020, numărul de copii născuți a scăzut la cel mai scăzut nivel din ultimii o sută de ani, deși recordul anterior a fost doborât în 2019 și 2018, când rata de fertilitate a fost de 1.763. În prezent, aceasta se situează în jurul valorii de 1,56. Între anii 1995-2004, rata de fertilitate a fost în jur de 1,3 și a atins cea mai mică valoare în 2001 și 2002, de doar 1,27.
După ce România a aderat la Uniunea Europeană, rata de fertilitate a început să crească încet, dar a cunoscut și scăderi. În același timp, România s-a confruntat cu alte probleme, iar la nivel de județe, în unele cazuri au ajuns să înregistrez cei mai puțini copii, iar natalitatea a scăzut dramatic.
Vezi și: Locul din România unde s-a născut primul copil după o pauză de 47 de ani. Câți români locuiesc aici
Caraș-Severin, judeţul din România cu cei mai puţini copii
Dacă în zonele mari, numărul este într-o relativă creștere, în județe precum Caraș-Severin natalitatea, spun autoritățile de aici, a scăzut în mod dramatic, numărul copiilor sub 14 ani fiind cel mai mic din ultimii ani, iar conform ultimelor rcensăminte din 2021 și 2022, numărul acestora a scăzut cu aproximativ 25 de procente.
Cu alte cuvinte, Caraș-Severin este judeţul din România cu cei mai puţini copii. Datele alarmante arată o scădere și în alte județe, de până la 30%, precum județele Olt, Hunedoara, Gorj și Teleorman.
Abandonul școlar este o altă mare problemă, mai ales în rândul familiilor cu mulți copii sau a celor declarate ca fiind defavorizate, acestea fiind o altă problemă majoră în județul Caraș-Severin, dar și în alte județe:
„Au fost identificați 483 de preșcolari și elevi cu risc de absenteism și abandon școlar în perioada 2021-2022. Aceștia au fost consiliați individual, inclusiv 91 de părinți, în cabinetele de asistență psihopedagogică, iar 26 de elevi și preșcolari, și 5 părinți, în sistem online.
Cei mai mulți dintre elevi provin din mediul rural. Pentru prevenirea absenteismului și, implicit, a abandonului, consilierii școlari au acordat asistență psihopedagogică, oferind ajutor de specialitate, discutând cu părinții și elevii pentru a identifica cauzele și a căuta împreună soluții.
La ora actuală, în Caraș-Severin, sunt 35.558 de elevi și preșcolari”, a declarat purtătorul cuvânt al ISJ Caraș-Severin, Ion Chiosa, conform publicației locale expressdebanat.ro.
O situație similară, cea legată de abandonul școlar, se regăsește și în județul Dolj, iar aceeași statistică recentă arată că și numărul unităților de învățământ a scăzut la o treime din totalul acestora, în ultimii 20 de ani.
Deși această rată este una alarmantă, conform Eurostat, atât a numărului de copii sub 14 ani, precum și a ratei de abandon școlar, autoritățile încearcă să reducă efectele și să stopeze declinul demografic, cu toate că este nevoie de programe adecvate și sisteme sociale bine puse la punct pentru a putea rezolva situațiile.