Dezastru demografic pentru România. În cât timp vom ajunge la doar 13 milioane de locuitori

Dezastru demografic pentru România. În cât timp vom ajunge la doar 13 milioane de locuitori
România și declinul demografic din ultimii 30 de ani

După 1989, declinul demografic în România a explodat, spun specialiștii. Odată cu deschiderea granițelor, aproape 5 milioane de români au luat calea străinătății. În toți acești ani, rata natalității a înregistrat o scădere accentuată. De cealaltă parte, rata de îmbătrânire a populației și a mortalității a crescut. Conform unor date recente, spun specialiștii, în câțiva ani România ar putea ajunge la o populație de doar 13 milioane de locuitori.

România și declinul demografic din ultimii 30 de ani

Procentual, alte țări foste comuniste din Europa de Est au pierdut mai mulți locuitori decât România în ultimele trei decenii. Ceea ce diferențiază România este amploarea pierderilor.

În 1990, populația țării a atins un vârf de 23,2 milioane de locuitori, dar la începutul anului 2019 era de 19,4 milioane. Așadar, de la căderea dictatorului Nicolae Ceaușescu în 1989, populația rezidentă a țării a scăzut cu 16,4% sau 3,8 milioane de persoane, oficial, altfel, numărul este mult mai mare.

Aceasta este mai mult decât întreaga populație a altor state foste comuniste. Există și un motiv pentru care numărul este atât de mare. Și anume, faptul că România este a doua ca mărime dintre fostele țări non-sovietice din Europa de Est.

Cu toate acestea, declinul demografic a ajuns o traumă națională. Actuala situație poate duce la un deficit critic de forță de muncă și la o lipsă de personal cheie, cum ar fi personalul medical. Duce la depopularea zonelor rurale și a multor orașe mici, sau le lasă doar cu persoane în vârstă.

România a fost afectată de rate scăzute ale natalității

România a fost afectată de rate scăzute ale natalității și emigrație. O altă cauza a declinului demografic este  îmbătrânirea populației și foarte puțină imigrație sau întoarcere a migranților pentru a stopa declinul.

Iar previziunile nu arată bine. Potrivit INS, până în 2050, populația țării ar putea scădea la 13 milioane de locuitori sau cu 45% mai puțin decât în 1990. O proiecție a ONU este mai puțin sumbră.

Acestea spunea că România va avea o populație de 16,39 milioane de locuitori în 2050. Procentual ar însemna o scădere de puțin peste 30%.

Femeile din România aveau în medie 2,2 copii în 1989. Rata de fertilitate a țării a scăzut până la un minim de 1,27 în 2001, dar de atunci a crescut treptat, ajungând la 1,71 în 2017.

Ceaușescu a anticipat declinul demografic

Dacă declinul demografic al populației României este astăzi o problemă, Ceaușescu a anticipat-o și s-a temut de ea. În 1967, în încercarea sa de a face din România o țară cu 30 de milioane de locuitori, a interzis avortul și contraceptivele.

Decizia de atunci a dus la mai mult de două decenii de mizerie internă și națională. Se ajunsese la avorturi ilegale și un număr uriaș de copii abandonați în orfelinate sinistre. Moștenirea lăsată de Ceaușescu este un motiv major pentru care România a ieșit din comunism într-o situație atât de dificilă și pentru care a durat atât de mult timp pentru a-și reveni.

Cu atât de mulți tineri plecați din țară, însă, acest lucru nu este suficient pentru a opri declinul demografic natural. În 2018, România a înregistrat cu 75.729 mai multe decese decât nașteri, iar țara a continuat să îmbătrânească.

În prezent, vârsta mediană este de 42,1 ani, ușor sub vârsta mediană din UE, de 42,6 ani. Diferența față de țările vest-europene, desigur, este că acestea dispun de o imigrație semnificativă pentru a compensa deficitul demografic natural.

Peste 1,2 milioane de români peste graniță între 2002 și 2008

La începutul anului 2002, a început următoarea etapă, când au fost eliminate vizele pentru zona Schengen fără frontiere a UE. Acest lucru a deschis porțile. Din 2002 și până în 2008, între un milion și 1,2 milioane de români au plecat în Italia, în timp ce un alt milion a plecat în Spania.

Situația a fost atât de dramatică, spune el, încât practic orașe întregi din regiunile cele mai afectate s-au golit. Această perioadă a luat sfârșit din cauza crizei economice care a afectat puternic Italia și Spania și din cauza aderării României la UE la începutul anului 2007. De atunci, aproximativ un milion au mai plecat.

Inițial, nouă dintre cele 26 de țări UE de atunci au impus restricții tranzitorii privind forța de muncă, dar acestea au fost ridicate între timp. Marea Britanie a ridicat restricțiile în 2014, de exemplu, ceea ce a dus la un salt uriaș al populației românești din această țară, care a ajuns la 415.000 în 2018, față de 19.000 în 2007.

Cu toate acestea, este greu de calculat cifrele precise pentru numărul de persoane din străinătate. Epoca călătoriilor ieftine înseamnă că există o mulțime de migrație circulară.

De exemplu, bărbații care pleacă pentru trei luni să lucreze într-un abator din Germania, se întorc acasă pentru câteva luni și apoi pleacă din nou, sau femeile care merg să îngrijească bătrâni în Italia pentru contracte similare pe termen scurt.

Declinul demografic resimțit și în familii. În 2016, 95.308 copii cu părinți care lucrează în străinătate

În 2016, erau 95 308 copii cu părinți care lucrau în străinătate, aproximativ 34% dintre aceștia având ambii părinți în străinătate. Astăzi, situația se schimbă din nou. În 2008, oamenii au trimis înapoi remitențe în valoare de 6,4 miliarde de euro.

Sumele reprezentau 4,5% din produsul intern brut. De cealaltă parte,  în 2016 această sumă a scăzut la 3,2 miliarde de euro sau 1,9% din PIB. Cu alte cuvinte, pentru întreaga țară, în timp ce emigrația a ajutat inițial la rezolvarea problemei șomajului și a jucat un rol semnificativ în reducerea sărăciei pentru cei rămași în țară, pe măsură ce România s-a îmbogățit, au apărut problemele legate de deficitul de competențe și de forță de muncă, iar remitențele sunt mai puțin importante pentru întreaga țară.

Potrivit Băncii Mondiale, 20,6% din populația de vârstă activă a țării se afla în străinătate în 2017. Declinul demografic și emigrația continuă, aceasta s-a stabilizat, dar, în același timp, există o creștere a migrației în interiorul României.

În 2007, aproximativ două treimi din mediul de afaceri și din PIB-ul României se concentrau în București, dar în prezent acest procent a scăzut la 44%.

Concluzie

În prezent, există o cantitate mică de migrație de întoarcere și de imigrație. Mai ales din Moldova. Un număr mare de moldoveni dobândesc ușor cetățenia română doar pentru a putea munci și trăi în altă parte în UE.

Cu toate acestea, guvernul a început să deschidă ușa lucrătorilor din alte părți, cum ar fi Vietnamul, din cauza deficitului tot mai mare de forță de muncă, iar salariile sunt în creștere.