Criza energetică este un subiect care preocupă întreaga Europă, pe măsură ce Rusia limitează tot mai mult exporturile de naturale, forțând astfel guvernele să cheltuiască miliarde. În țara noastră, guvernul a implementat o schemă de plafonare la gaz electricitate, schemă ce va intra în vigoare din primăvara anului viitor. În timp ce statele sunt forțate să ia măsuri rapide în combaterea crizei energetice, invenția unui român ar putea-o stopa. Ce-i drept, nu imediat, dar studiile arată că invenția ar putea un pariu câștigător pentru viitor. Iată despre ce este vorba!
Un cercetător român de la Cambridge este pe cale să revoluționeze tehnologia combustibililor solari. Este vorba despre proiectul frunzelor artificiale care dau energie din lumină și apă. Virgil Andrei este românul cercetător la prestigioasa Universitate Cambridge din Marea Britanie care a explicat principiile acestei invenții ce ar putea revoluționa tehnologia obținerii de combustibili nepoluanți. Invenția lui și a echipei sale ar putea produce în viitor un combustibil nepoluant în cantități industriale și ar putea fi folosit în domenii diverse.
„Eu am început să dezvolt aceste frunze artificiale în urmă cu șase ani. În acel punct, aceste panouri nu puteau fi fabricate decât la o scară redusă și nu produceau decât hidrogen și oxigen din apă.
De-a lungul timpului, noi am reușit să fabricăm reactoare solare mai mari folosind tehnologia de printare 3D, precum și frunze artificiale care puteau să producă gaz de sinteză din dioxidul de carbon și apă.
Acest gaz de sinteză este un intermediar important în sinteza industrială a combustibililor lichizi, care pot fi folosiți în motoarele actuale”, a explicat cercetătorul român pentru adevărul.ro.
Cum invenția românului a părut a fi tot mai prețioasă, astfel că următorul pas a fost producerea unor frunze artificiale care să genereze hidrogen.
„De curând, am reușit să fabricăm frunze artificiale care produc hidrogen timp de mai multe săptămâni, precum și frunze subțiri, flexibile, care pot fi în principiu produse la o scară mai mare. Aceste frunze sunt atât de ușoare, încât pot pluti pe apă asemenea frunzelor de lotus. Asta înseamnă că tehnologia noastră nu concurează cu terenul arabil sau de locuit”. a mai explicat cercetătorul.
Conform cercetătorului, tehnologia din spatele acestor frunze artificiale constă în faptul că ele imită fotosinteza naturală, iar principiul de funcționare este unul simplu: „un semiconductor galben, vanadatul de bismut, folosește lumina albastră pentru a oxida apa, obținând oxigen. Un semiconductor negru, numit perovskit, folosește restul spectrului solar pentru a reduce protonii și dioxidul de carbon în hidrogen și gaz de sinteză”, a explicat expertul.
Deși eficientă și interesantă, invenția lui Virgil Andrei însă nu poate fi implementată peste noapte și nu poate rezolva ca prin farmec orice problemă legată de criza actuală energetică. Chiar și așa, studiile arată că invenția ar putea un pariu câștigător pentru viitor.
„Noi am demonstrat că tehnologia noastră e compatibilă cu mijloacele de fabricație moderne. Totuși, în momentul de față am avea nevoie de măcar cinci ani pentru a finanța sau dezvolta echipamentul necesar pentru fabricație la scară largă.
Odată ce vom putea să testăm aceste dispozitive pe o suprafață de metri pătrați, am putea să obținem un produs comercial în 5-10 ani. În acel moment, tehnologia noastră ar putea fi folosită în multe locuri, pe râuri, lacuri, în apropierea țărmurilor sau a insulelor, producând și stocând energie regenerabilă descentralizată„, a mai explicat cercetătorul român.
Cercetătorul a mai spus că scopul final este declanșarea unei adevărate revoluții pe piața energiei, sistemul implementat de el putând implica costuri mai mici și o montare facilă chiar și în zonele cel mai greu accesibile.
Virgil Andrei are 30 de ani și este originar din București. Tânărul cercetător este absolvent al Colegiului Național „Mihai Viteazul”, iar în Germania și-a obținut licența și masterul în chimie la Humboldt-Universität zu Berlin. Ulterior, el s-a dus la Cambridge, unde a urmat un doctorat în tehnologiile de energie regenerabilă. Proiectul său cu frunze artificiale a fost mediatizat în publicațiile științifice occidentale, în frunte cu revista „Nature“.