Afacerile cu mașini la mâna a doua au avut o evoluție profitabilă în ultimii ani în România. Fie că vorbim de dealerii autorizați, sau doar de samsarii care se ocupă cu genul acesta de comerț, toți au încasat milioane de euro. Dar unii dintre ei au câștigat acești bani și prin mijloace mai puțin oneroase, acestea implicând modificarea kilometrajelor autoturismelor vândute.
Frauda privind kilometrajul este o problemă majoră care afectează sute de mii de europeni în fiecare an. Oficiul britanic pentru comerț echitabil (Office of Fair Trading) a estimat recent că unul din cinci consumatori care cumpără o mașină la mâna a doua se confruntă cu această problemă.
Efectele economice transfrontaliere ale acestor practici, precum și impactul acesteia asupra consumatorilor și a operatorilor de bună credință din industria auto, inclusiv producătorii, dealerii, garajele, etc. și companiile de leasing, este estimat la câteva miliarde de euro pe an.
În 2018, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită reguli mai stricte pentru a combate falsificarea contorului de kilometraj al vehiculelor de ocazie. Această fraudă îi costă pe consumatori și întreprinderi miliarde de euro în fiecare an.
În urma falsificării contorului kilometrajului, până la 50% din mașinile de ocazie comercializate în UE au fost modificate, iar prețul vehiculelor fraudate a crescut în medie cu 2.000 – 5.000 de euro.
Această problemă necesită cooperare din partea legiuitorilor din întreaga Europă, deoarece problema este mult mai gravă în cazul vânzărilor transfrontaliere de autovehicule. În timp ce 5-12% din vânzările naționale implică vehicule cu kilometraj modificat, cifra crește la 30-50% în cazul vânzărilor de mașini second-hand importate. În unele țări europene, precum Bulgaria, Slovacia, România și Polonia, probabilitatea de a cumpăra o mașină importată cu kilometraj fals ajunge la 80%.
Această fraudă costă aproximativ 5,6 – 9,6 miliarde de euro pe an pentru consumatori, dealeri de mașini second-hand, companii de leasing, asigurători și producători. Consumatorii nu numai că plătesc prea mult pentru vehiculele lor, dar se confruntă adesea cu cheltuieli neașteptate de întreținere și reparații pentru mașinile folosite în exces.
Există consecințe dăunătoare suplimentare asupra mediului, deoarece aceste mașini sunt adesea mai poluante, iar siguranța rutieră este compromisă de vehiculele potențial periculoase. Un sondaj al Comisiei Europene din 2018 arată că această practică afectează grav și încrederea consumatorilor, piața de mașini uzate din UE fiind percepută ca unul dintre cele mai puțin demne de încredere.
În încercarea alinierii legislației pe această temă la cea europeană, un grup de parlamentari PNL au elaborat un proiect de lege care ar putea schimba regula jocului. Conform draftului de proiect, și plecând de la ideea că cel puțin 12,5% din mașinile vândute în ultimul an sunt cu kilometrajul modificat, grupul de inițiativă propune ca un potențial cumpărător să poată anula un contract de vânzare-cumpărare dacă proprietarul nu face dovada unui certificat care să ateste numărul real de kilometri ai autoturismului scos la vânzare.
Legea nu mandatează ca obligatorie prezența acestui RAR-pass (certificat), dar dă posiblitatea clientului să anuleze contractul, în cazul în care există această suspiciune. Un alt punct propus în proiect, este ca toate service-urile auto să fie obligate, chiar și pentru o simplă intervenție, cum ar fi schimbatul de cauciucuri, să înregistreze într-o bază de date a Registrului Auto Român seria șașiului mașinii și, implicit, numărul de kilometri afișați.
„Dacă consideră şi cumva informaţiile pe care i le-a prezentat în primă instanţă cel care îşi vinde autovehiculul nu sunt reale, cu siguranță are dreptul să facă acest lucru.
E un document obligatoriu, să spunem aşa, Nu este prevăzută niciun fel de taxare. O să prindem în mod expres şi la Camera Deputaţilor ca să se prevadă acest lucru”, a declarat Toma Petcu, inițiator, senator PNL.
Dacă proiectul va fi aprobat în comisiile de specialitate, legea ar putea pedepsi aspru pe cei care fac astfel de lucruri, dar pedeapsa nu ar fi mai mare de un an de închisoare.