De când s-a despărțit de Elena Udrea, afaceristul Dorin Cocoș intrase într-un con de umbră. Pentru o lungă perioadă de timp afaceristul s-a retras din lumina reflectoarelor. Acum se pare că problemele din trecut l-au prins din urmă pe Dorin Cocoș.
În timp ce Elena Udrea se afla sub control judiciar, fostul politician divorța de Dorin Cocoș. În urma partajului Dorin Cocoș ceda o mare parte din bunuri către viitoare fostă soție, Elena Udrea. Motivul invocat de Udrea la divorț era infidelitatea omului de afaceri.
Ghinioanele l-au urmărit apoi pe omul de afaceri. În același an se recăsătorește cu o tânără cu 26 de ani mai tânără. În același an era acuzat în dosarul ”Microsoft”, ulterior fiind încarcerat. Fuga soției mai tinere avea să se întâmple în 2014. După acest moment s-a mai scris foarte puțin despre omul de afaceri.
Dosarul de corupție din 2014, cunoscut sub numele de ”Microsoft”, avea să-i aducă și o sentință de închisoare. Alături de alte personalități din politica românească, Dorin Cocoș era acuzat de corupție, pus sub sechestru la domiciliu, iar la finele lui 2014 încarcerat. Au trecut 7 ani de atunci, iar astăzi trecutul l-a ajuns din urmă, încă odată pe Dorin Cocoș, fostul soț al Elenei Udrea.
Conform unor informații de ultimă oră, procurorii DNA l-au rechemat în fața instanței pe afacerist, în același dosar. De data asta acuzațiile sunt de spălare de bani, procurorii justificând decizia în urma probelor depuse la dosar.
În rechizitoriu se specifică faptul că în perioada 2009-2011 Dorin Cocoș ar fi luat și ar fi dat mită unor oficiali din Guvernul acelor zile. Suma la care se face referire ar fi de 9.000.000 de euro.
Banii, mai spun procurorii, Dorin Cocoș, fostul soț al Elenei Udrea, i-ar fi pretins pentru a-și exercita influența asupra fostului ministru al Comunicaţiilor precum şi asupra altor persoane din Guvern. Dosarul în care este acuzat de spălare de bani a ajuns, începând de astăzi, pe masa magistraților de la Tribunalul București.
„În acest context, în a doua jumătate a anului 2014, în timp ce se efectuau cercetări legate de aspectele menţionate mai sus, cunoscând că suma de 500.000 euro pe care ar fi primit-o în contul personal în cursul anului 2011 reprezenta o parte din suma de 9.000.000 euro, menţionată mai sus, în vederea creării unei aparenţe de legalitate, inculpatul ar fi disimulat adevărata natură a provenienţei acesteia prin încheierea cu unul dintre martori a unui contract de împrumut fictiv”, se precizează în comunicatul procurorilor.