Focurile vii din România au fost declarate Geoparc UNESCO. În Buzău, pe o suprafață de 1.036 de kilometri pătrați se regăsește o zonă cu piesaje de poveste, zonă unică în România, din unele aspecte unică în toată lumea. Zona este în plină dezvoltare turistică, fiind o destinație de aventură ce oferă vizitatorilor experiențe inedite
Focuri vii, munți de sare, vulcani noroioși, depozite de chihlimbar, fosile, așezări rupestre, trovanți, cenușa vulcanilor preistorici, rămășițele ultimelor ere glaciare, toate compun Ținutul Buzăului care a fost declarat Geoparc UNESCO.
Demersurile care au dus la declararea zonei drept Geoparc UNESCO au fost făcute de Răzvan-Gabriel Popa de la Asociația „Ținutul Buzăului”. Regiunea se află în plină dezvoltare turistică, fiind o destinație de aventură și descoperire ce oferă experiențe inedite.
„Ca să devină geoparc UNESCO, noi a trebuit să demonstrăm că Ținutul Buzăului are patrimoniu local care este de interes internațional și aici pot să dau și câteva exemple, cel puțin pe partea naturală. Sunt patru situri diferite cu vulcani noroioși, care fiecare arată altfel, sunt munți de sare, canioane de sare, focuri vii – nu doar unul, sunt cel puțin două situri pe care le știm –, sunt tot felul de pietre cu forme ciudate, cum sunt Babele de la Ulmet sau Ciupercile de la Odăile, despre care oamenii nu știu foarte multe încă, depozite de chihlimbar, fosile.
Avem văi de exemplu, cel puțin Valea Slănicului, care este unică în lume, pentru că mergând pe ea treci prin zeci de milioane de ani de istorie a Pământului neîntreruptă. Asta o face unică și cu ajutorul interpretării pe care noi o facem poți să vezi cum mediul a evoluat de la mare foarte adâncă, câmpie abisală, până la mediul terestru care este în zilele noastre. Plus tot felul de alte elemente, cum sunt așezările rupestre, făcute de anatolieni în Antichitatea târzie și apoi folosite mai târziu de călugări, alte urme lăsate de exemplu de cavalerii teutoni”, a declarat Răzvan-Gabriel Popa, potrivit g4media.ro.
De asemenea, locul este plin de poveștile lăsate în urma migrărilor dinspre Asia, cum au fost tătarii, care o parte s-au și așezat în zonă.
„Și apoi poate ce mie personal mi se pare cel mai interesant este interacțiunea dintre om și natură, care conduce la partea de experiență. De exemplu, avem foarte multe povești în zonă, care au apărut de-a lungul timpului, prin care localnicii au încercat să-și explice fenomenele naturale: povești cu balauri care explică formarea vulcanilor noroioși, cu spirite care explică formarea focurilor vii sau spirite care trăiesc în trovanți”, mai spune Răzvan-Gabriel Popa.
De asemenea, în zonă există cel mai mare depozit de chihlimbar din țara noastră și poate din zona acesta a Europei, vechi de 25 de milioane de ani. Aici se regăsește o specie unică în lume-rumanit- chihlimbarul roșu, de culoarea granatului.
Locul este în plină dezvoltare din punct de vedere al turismului, în zonă făcându-și apariția locurile de camping.
„În ceea ce privește cazarea, au început să se dezvolte acum locuri de camping, până acum nu au existat, au fost doar pensiunile clasice. Există la Pâclele Mici de exemplu un loc care acceptă rulote, dar acceptă și corturi și există proiecte, de exemplu în comuna Colți cel puțin două proiecte pentru zona de camping, zone care vor fi amenajate corespunzător, cu toalete, dușuri și tot ce trebuie din punctul ăsta de vedere”, a mai precizat Răzvan-Gabriel Popa.
Nu în ultimul rând, cei care ajung în Ținutul Buzăului pot face rafting, bouldering, hikikg, cycling, există școli de olărit, de lucrare a lânei, nopți speciale de observare astronomică, cam tot ce își poate dori un turist.