Fenomenul care poate opri civilizația. Un studiu confirmă, temperaturile vor scădea și multe orașe vor fi inundate

Fenomenul care poate opri civilizația. Un studiu confirmă, temperaturile vor scădea și multe orașe vor fi inundate
Care este fenomenul ce ar putea opri civilizația

Dincolo de situația epidemiologică actuală, se pare că și alte fenomene ar putea să afecteze viața pe Pământ. Fenomenul, care a fost confirmat printr-un studiu, poate opri civilizația. Temperaturile ar putea să scadă, iar orașe întregi ar putea să fie inundate. Ce spun oamenii de știință despre acest aspect neașteptat.

Care este fenomenul ce poate opri civilizația

Scenariile apocaliptice din producțiile de la Hollywood par să prindă contur, după ce un studiu a confirmat fenomenul ce poate opri civilizația. Un film din 2004 a anticipat evoluția acestei perioade, care este strâns legată de curenții Oceanului Atlantic. Aceștia obișnuiau să regleze temperaturile în Europa și America de Nord, iar prin efectul de încălzire a fost permisă desfășurarea vieții în aceste zone.

Schimbările climatice survenite în ultimii ani au dus la diminuarea curgerii acestui mecanism, pe care oamenii de știință l-au denumit „Circulația Meridională Atlantică” sau AMOC (Atlantic Meridional Overturning Circulation). Curenții atlantici au fost încetiniți în ultimii zeci de ani, fiind măsurați direct din anul 2004. Analiza datelor indirecte sugerează un declin mai vechi, care a debutat la finalul secolului 19 și s-a accelerat după 1950.

Studiul care confirmă situația AMOC

Un studiu a examinat nucleele de gheață și sedimentele oceanice și a confirmat că AMOC se află la „cel mai scăzut nivel” în peste 1.000 de ani. Ca urmare a descreșterii acestor curenți, consecințele asupra climei Pământului ar urma să fie devastatoare. În cazul în care AMOC se oprește, planeta ar urma să aibă de suferit.

Ce previziuni sumbre sunt preconizate

Potrivit oamenilor de știință, temperaturile în Europa și America de Nord ar urma să scadă cu 5 grade Celsius, astfel că iernile vor deveni extreme. De asemenea, orașele de pe coastele Americii de Nord ar urma să fie inundate de creșterea nivelului apelor. Totodată, fenomenele musonice din Africa de Vest și Asia, prin care sunt asigurate precipitațiile pentru recolte, ar urma să fie perturbate și ar pune în pericol hrana pentru zeci de milioane de oameni.

AMOC este un sistem de curenți oceanici care este dirijat de schimbarea densității apei, care depinde de conținutul de sare și de temperatura apei. Având în vedere un proces care este denumit de cercetători „circulație termohalină”, apa caldă este deplasată spre nord din Golful Mexic către Europa, pe parcursul porțiunii numite Curentul Golfului. Temperatura de la suprafață scade pe măsură ce se produce evaporarea, astfel că salinitatea crește.

Prin încălzirea globală, AMOC este dublu, apa caldă devine mai puțin densă, iar scurgerile de apă dulce în urma topirii gheții în zonele polare duc la reducerea salinității, fenomen prin care se reduce densitatea apei. Factorii aceștia încetinesc mecanismul de scufundare prin care se alimentează circulația curenților oceanici.

Ce s-a întâmplat ultima oară când AMOC s-a oprit

În urmă cu aproximativ 14.500 de ani, la sfârșitul erei glaciare, AMOC a încetat să mai funcționeze. Gheața care se topise a inundat Atlanticul de Nord cu apă dulce și a dus la oprirea curenților oceanici și a determinat scăderea temperaturilor în Europa. În acest context, oamenii de știință au încercat să se pună de acord dacă încetinirea AMOC ar urma să continue sau dacă va atinge un punct critic și se va accelera.

Analiza apărută în luna august în publicația Nature Climate Change s-a axat pe opt indicatori, ținând cont de datele despre temperatura apei de la suprafață și nivelul de salinitate, pe care le-au analizat până în secolul 19, în trecut. AMOC pare să fi evoluat de la o perioadă în care era stabil, la o schimbare profundă pentru sistemul climatic global. În doar câțiva zeci de ani lucrurile ar putea evolua dramatic.

Dacă atingem pragul critic, vom înregistra un impact uriaș, care e posibil să fie ireversibil, spune Niklas Boers, de la Institutul din Postdam pentru Cercetări asupra Impactului Climatic, autor al studiului.