EXCLUSIV Artist din România, falit din cauza pandemiei: ”Nu dorm noaptea, am rate la 4 bănci. Sunt terminat!”

Celebrul solist Mihai Trăistariu, care în 2006 dădea lovitura, la Eurovision, cu piesa de succes ”Tornero”, este total debusolat, din cauza anulării tuturor spectacolelor. Are rate la patru bănci, în valoare lunară de peste 7.000 de lei, și nu câștigă nimic. Disperarea l-a împins să se apuce de pictat, o pasiune mai veche, moștenită de la tatăl lui. Mihai ne-a povestit despre necazurile financiare, la vreme de pandemie, despre fratele lui, pe care trebuie să-l ajute cu bani, dar și despre dragostea pentru pisici și căței.

Când vei avea primul concert?

Primul concert, nu se știe. În momentul acesta nu am nimic. O singură nuntă s-a amânat, de anul trecut, pentru vara aceasta. Deci, primul e pe 6 iulie, sper să se țină nunta.

Vestea tristă a momentului! Familia Băsescu, la pământ! Ce s-a aflat după BOALA CUMPLITĂ, noi detalii

BOMBA MOMENTULUI despre Petre Roman! S-a aflat după moartea Mioarei Roman. Dumnezeule, ce a putut face! E cumplit

”Îmi cumpărasem o clădire cu 5 miliarde de lei vechi cu rate la bancă, și aveam 200 de milioane de lei rate pe lună”

Câte concerte ai anulat? Câte aveai, în medie, pe an?

Am avut de 7 și 8 martie 2020, 4 concerte în Județul Timiș, erau de mărțișor și pe 9 martie, deja, a început să se închidă țara cu lockdown total, iar în momentul acela s-a anulat tot ce aveam. Aveam tot felul de concursuri de Miss. Piesa mea ”Cât de frumoasă ești” se pretează pentru concursuri de miss, aveam zile de oraș, rugi, ruga comunei cutare, care înseamnă un fel de zilele comunei, și tot așa, pentru toamnă aveam diverse nunți. Și iarna aveam concerte de Crăciun. Eu aveam cam 40 – 50 de concerte pe an, care sunt plătite în regulă, cu care îmi plăteam ratele la bancă.

Îmi cumpărasem o clădire cu 5 miliarde de lei vechi cu rate la bancă, și aveam 200 de milioane de lei rate pe lună. Am apucat să dau la bancă rate, din noiembrie și până în martie, când a venit pandemia, și ne-am blocat total, după care am realizat că banii îmi mai ajung pentru două-trei luni și că nu mai am soluții. Și așa mi-am vândut unul dintre apartamente. Norocul meu este că schimbasem un teren de 1.000 de metri pătrați, la malul mării, cu 7 apartamente tot la malul mării și a trebuit să mi le mobilez urgent, să le dau turiștilor.

Undeva, în vară, m-am salvat și am ținut banii în bancă din care trăiesc și acum. Deci, eu trăiesc acum cu banii din bancă, obținuți vara trecută pentru turism, nicidecum din cântat sau din altceva. Dar a fost o soluție salvatoare pe care alți artiști nu au avut-o, și sunt îngroziți că nu au surse de venit. Dar, uite că eu m-am salvat așa, și uite că iar ajung și vara asta să fac turism, că turismul mă ține pe mine pe linia de plurite de la an la an. Stau cu banii în bancă să-mi ajungă tot anul ceea ce e o catastrofă!

”Adică eu mi-am vândut un apartament, acuma nu vreau să-mi vând tot ce am reușit să fac în anii ăștia, ca să supraviețuiesc! Mi se pare ridicol, ne vindem casa, mașina să trăim! Nu prea e ok! Trebuia să ne ajute cumva!”

Ce cheltuieli lunare ai?

De descurcat mă descurc foarte greu. Pur și simplu azi-noapte nu am dormit de griji. S-a nimerit, înainte de interviul tău, că nu am dormit deloc, pentru că îmi socoteam cât cheltui eu pe lună la ora asta și cât mi-au mai rămas din ratele de la bancă. Nu mai am 20. 000 de lei pe lună, dar mai am vreo 7.000 de lei, apoi am cele 7 apartamente, întreținerea lor mă costă vreo 2.000 de lei lunar, apoi am contabilitatea, contabila, plus cartea mea de muncă, pentru că eu îmi plătesc pensia, vreo 1.500 de lei. Și mai am animale pe care le întrețin și, uite așa, mă chinui, am socotit undeva la 12-13.000 de lei lunar pe care trebuie să îi produc ca să fiu pe zero, fără datorii, ceea ce este destul de înfiorător.

Nu mai zic că am școală de muzică, și mi-a venit gazul acum. Pentru asta îmi cumpărasem clădirea aceea, ca să fac un sediu pentru școală. Până acum am mers cu chirie vreo 5-6 ani, și acum, mi-am cumpărat un sediu, și mi-a venit gazul 2.000 de lei. Sunt terminat cu banii, sunt speriat de bombe, nu știu din ce să produc nefiind concerte. Nu știu să fac nimic, turismul l-am făcut din mers, am învățat singur, m-am dus și am dat cheia clienților. Am avut o femeie de serviciu care a făcut curățenie și ectiv, am făcut turism în vara asta, la plesneală. Deci nu m-a învățat nimeni să fac, mi-am luat aviz de la Ministerul Turismului și am mers, uite-așa, pur și simplu.

Veneau turiștii, le deschideam ușa, ”poftim, asta-i cheia, nu știu ce…”. Banii se virau în bancă, plăteam impozite și așa mai departe. Deci am făcut o afacere în pandemie, fără să-mi dau seama că mă pricep să-l fac. Și a mers, pentru că am reușit să strâng vreo 20.000 de euro cu care stau pe economie crasă! Și care nu știu dacă îmi ajung în momentul eu mai am tot de-o lună-două, deci tot sper, ca pe undeva pe la 1 mai, să apară ceva miracole să pot supraviețui.

Deci, dacă ne dădeau niște finanțe , niște fonduri, tot sunt în discuții… Păi, frate, cât discutăm? Că noi trebuie să supraviețuim! Adică eu mi-am vândut un apartament, acuma nu vreau să-mi vând tot ce am reușit să fac în anii ăștia, ca să supraviețuiesc! Mi se pare ridicol, ne vindem casa, mașina să trăim! Nu prea e ok! Trebuia să ne ajute cumva! În fine.

”Drepturile de autor, la fel, nu sunt niște sume colosale din care poți trăi, în niciun caz! Mi-au venit, zilele trecute, pentru ultimul trimestru, de la Uniunea Compozitorilor, 165 de lei!”

Ești un artist de top. Se poate trăi din drepturile de autor?

Din drepturi de autor se câștigă foarte puțin, mint cei care zic că se câștigă bine! Youtube-ul scoate foarte puțini bani, pentru că se împart acele reclame din care câștigăm noi. Se împart, sunt sute de mii de utilizatori youtube și atunci îți revin niște firimituri. Eu am vorbit cu mulți colegi de breaslă, cei mai de succes, români care au avut milioane, zeci și sute de milioane de vizualizări, și spun că dacă au făcut 5.000 de euro pentru un mega succes din ăsta! Deci nu se poate trăi din Youtube. Drepturile de autor, la fel, nu sunt niște sume colosale din care poți trăi, în niciun caz!

Sume să zicem, pe o piesă de succes iei 3-4.000 de euro. Dacă ai o piesă de mijloc nu iei nici 300 de euro pe ea din Youtube sau drepturi de autor, sau ceva. Astea sunt firmituri. Mi-au venit, zilele trecute, pentru ultimul trimestru de la Uniunea Compozitorilor, 165 de lei, ca să înțelegi… Atâta mi-au intrat mie, adică pe ce se mai difuzează pe la radio și, nu, nu poți trăi din drepturile de autor!

Dacă ești foarte de top, în momentul acesta în vogă, să zicem, iei niște mii de euro, dar nu 30.000, și atunci nu poți să supraviețuiești un an dintr-o piesă! Astea sunt mituri! Apartamentele, cele 7, sunt, deocamdată, singura sursă de venit care pare sigură, sper să nu se întâmple alte tâmpenii, nici să mai vină nu știu ce pandemii și viruși și tulpini și ce mai zic ei. Să dea drumul la evenimente, cum or fi, cu distanțare, cu măști, numai să ne dea voie să le facem.

”Frati-miu Vasile a stat vreo 10 zile la mine. Într-o zi, din greșeală, mi-a dat foc la bucătărie. Și -a pus o cămașă la uscat și a ațipit, a ars bucătăria”

Cum te mai înțelegi cu fratele tău, Vasile?

Cu fratele Vasile mă înțeleg foarte bine. Deși, l-am chemat prin luna octombrie, să vină să stea la mare. I-am explicat clar, ”vino la mare, am niște apartamente, nu te iau în vară, pentru că vreau să fac bani și nu vreau să-mi ocupi unul dintre apartamente. Vreau să le închiriez dar, din toamnă, când se eliberează, vreau să poți să vii să stai cât vrei. Pictează marea, pictează ce vrei tu, fă-ți expoziții!” Așa i-am spus. A venit, n-a pictat nimic și m-am supărat pe el, a stat și a lâncezit în pat la televizor și s-a culcat. Eu i-am umplut frigiderul, nu a cheltuit nimic.

I-am dat bani de buzunar, să stea pe aici. A stat vreo 10 zile, într-o zi, din greșeală, mi-a dat foc la bucătărie și a pus o cămașă la uscat și a ațipit pe acolo și a ars bucătăria. A făcut numai boacăne și nici nu a pictat! L-am dat și în presă și nu l-am dat cu răutate, ci ca amuzament, pentru că am vrut să-i fac o bucurie, o vacanță și el mi-a făcut un necaz, și atunci a trebuit să schimb mobila, să investesc înapoi, în fine, nu am suferit. Nu pot să fiu mincinos și să spun: ”Vai, ce mi-a făcut! Dar așa e el, e în lumea lui și îi faci un bine și el, săracul, nu știu cum se întâmplă, dar așa e Universul în cazul lui, i se întâmplă pe dos!

”M-am apucat de pictat. Am făcut un fluture, niște flori, am făcut iadul, Universul, tot felul de planete, de plante, ciuperci, meduze, ce-mi vine în minte…”

Mai nou, te-ai apucat de pictat…

Cât privește pictatul, tot vreau să aduc apartamentele astea pe care le închiriez turiștilor niște elemente personalizate, adică să mă reprezinte. Eu sunt artist, fac parte din familie de artiști, taică-miu a pictat, maică-mea a cântat, și am zis, stai să fie mai artistice, să le dau o aură. Ele sunt frumos mobilate, dar am vrut să fie mai artistice și mi-a venit într-o zi ideea, să iau scaunele și să le pictez. Și, uite-așa, m-am apucat de pictat, ar trebui să fac și mesele. Fiecare apartament are patru scaune și câte o masă, ele sunt din lemn, iar eu, efectiv, le-am rașchetat și le-am dat cu niște culori frumoase și am pus pozele pe Facebook, pe Instagram. Pur și simplu, le-am colorat, mi-am făcut niște desene, lumea zice să nu mai pun scaunele pentru turiști, ci să le iau, să iau lemnul respectiv și să îl înrămez. Și să fac cu ele o expoziție.

M-am apucat de pictat și tablouri. Făceam un scaun și un tablou într-o zi și deja am ajuns la vreo 9 scaune făcute și 9 tablouri și mă bate gândul să fac ceva cu ele, pentru că e păcat. Lumea zice că sunt faine, dar eu nu mă așteptam să fie apreciate. Mă chinui așa vreo 2 ore la un tablou, cam 2-3 ore și am văzut că iese ceva, chiar și mie îmi plac. Chiar dacă e pictură abstractă. Eu nu pictez natural, așa cum o văd, frate-miu, de exemplu, e foarte profesionist, a făcut Academia de Arte. El pictează de la liceu, a făcut și Liceul de Artă și îți face portretul- fotografie, știe să-ți facă fiecare rid, și fiecare umbră e la locul ei. Eu nu mă pricep la asta și atunci nu aș reuși să fac chestii performante.

Nu am studii de specialitate și nici nu am exersat și atunci eu fac din mintea mea ce-mi vine, am făcut un fluture, am făcut niște flori, am făcut iadul, am făcut Universul, am făcut tot felul de planete, de plante, ciuperci, meduze, ce-mi vine acolo, în momentul acesta asta fac… și cred că am reușit. Nu știu dacă o să fac ceva cu asta dar mi-am făcut o pagină de Facebook, ”eMenti” am numit-o, că eu am și academia de muzică numită așa. Am zis: ”Taci din gură, că îmi pun acolo tablourile și, mai știi, vreodată, mă apuc de făcut picturi, habar nu am, dar cine știe!” Căci, deja, îmi place și pasiunea e mare și stau o zi întreagă și pictez. Nici nu mănânc în ziua aceea! Îmi place mul!

Fratele tău reușește să se întrețină, să vândă tablouri, la vreme de pandemie? Îl mai ajuți financiar?

Despre frate-miu, dacă vinde tablouri, nu știu să spun, pentru că mi-e și frică să mă gândesc la asta, pentru că el, a fost, mai întâi, profesor de desen, după ce a terminat Academia de Arte, în Piatra-Neamț. Și, la un moment dat, după 12 ani de predat, și-a dat demisia. A zis că nu are timp să se ocupe de artă, iar copiii îi distrag atenția, că se duc la fotbal și nici nu sunt atenți, nu-și fac temele și, mă rog, era deranjat de comportamentul tinerilor de azi.

Spunea că nu e în stare să-i țină în frâu și, atunci, mai bine nu mai predă și se descurcă el din vânzări de tablouri. Noi, frații, că suntem patru, am țipat la el, i-am zis: ”Ești nebun, din ce o să trăiești? N-ai nici pensie, nu ai nimic acum, după 12 ani nu poți să iei niciun leu și vreau să spun că se descurcă deși, uite, ieri, m-a sunat de la taxe și impozite că nu și-a plătit din 2018 impozitul pe apartament și sunt vreo 850 de lei. O să-i dau eu, și pățesc mereu așa. Mă sună de la întreținere, că s-au adunat vreo 1.000 de lei. El, cumva, supraviețuiește lunar, nu știu, ceva vinde, văd că trăiește și ajunge la un punct, la 6 luni, în care se adună o sumă mare la ceva, la lumină, la gaz, la întreținere.

Deci acolo dau eu sau soră-mea, l-a mai ajutat și ea. De ajutat, l-am ajutat permanent, de când a murit mama noastră, în 2006. Taică-miu a murit când eram mici, eu aveam 17 ani, dar mama a murit când am fost la Eurovision și, de atunci, el a rămas singur, a trebuit să-l susținem cumva. Pe perioada asta, a pandemiei, l-am ajutat cel mai mult pentru că am realizat că lumea stă în casă, și el cu ce se întreține!? El nici mască nu a purtat, nici nu știu dacă poartă acum, a zis că l-au mai oprit polițiștii, dar li s-a făcut milă de el și l-au lăsat în pace.

Nu prea îmi place mie situația asta dar, na, și totuși i-am trimis niște bani, m-am simțit fără să-mi mai ceară, ca în alte dăți. I-am dat vreo 500 de lei, apoi vreo 1.000 de lei. Îl sunam, la începutul pandemiei, nu făcea niciun ban și nu era ok. Și atunci a trebui să-i trimit eu niște bani, măcar să mănânce, am zis. Și i-am dat așa lunar o sumă, că și eu eram speriat de bombe că nu aveam bani. Acum văd că și-a revenit, văd că postează tablouri pe Facebook. A început să fie activ, înseamnă că supraviețuiește cumva.

”Eu nu știu când am avut Covid-19, dar cică, undeva, prin octombrie-noiembrie, aș fi avut, după numărul de anticorpi, ceea ce înseamnă că la mine s-au comportat zero barat”

Cum te protejezi de Covid-19?

Managera mea e profă de biologie și, în grupul lor, i-au întrebat dacă vor în ianuarie să se vaccineze și ea a avut curiozitatea să-și facă un test de anticorpi. Și și-a găsit anticorpi, ceea ce înseamnă că a avut boala, undeva, prin toamnă, ziceau doctorii de acolo sau asistentele. Și mi-am făcut și eu, a doua zi, că îți dai seama, am vrut să văd, care-i treaba. Am stat cu ea permanent, perioada asta, ne-am tot văzut și am avut anticorpi. Și atunci am realizat că am fost asimptomatic. Eu nu știu când am avut covid-19, dar cică undeva prin octombrie-noiembrie aș fi avut, după numărul de anticorpi, ceea ce înseamnă că la noi s-au comportat zero barat.

Nu știu cum s-a manifestat dacă o fi fost, dar a fost dacă zic ei că sunt anticorpi, și atunci până prin martie am fost imunizați complet și atunci vreo 6 luni nu ne trebuie vaccin. Eu oricum sunt adeptul vaccinului și am declarat sus și tare că mă vaccinez, eu mi-am făcut vaccinul și când a fost gripa aviară, și nu pentru că eram speriat de bombe, dar am zis, e un vaccin, specialiștii știu mai bine ce fac! Și eu cred că-i bine să mă vaccinez, și acum voi face și vaccinul pentru covid, ca să am libertate. Nu-l fac de frică, chiar nu mi-e teamă deloc.

Mi-au închis două Facebook-uri, din cauză că am postat antirestricții și așa mai departe, și mi-am deschis altul. Dar fac vaccinul pentru că vreau să merg în vacanță în Grecia, vreau să merg cu avionul, vreau să concertez, și să vină libertatea aia, că nu mai pot! Suntem prea blocați și atunci executăm niște mici ordine, să fie bine și pentru noi, artiștii.

”Niciodată nu am apelat la prieteni, ca să mă împrumute cu bani și nici nu cred că am să o fac!”

Mai ai casa plină de pisici?

Am animale. Am pisici și căței. Am o asociație cu 110 câini și mă chinui foarte tare pentru că perioada aceasta e cruntă și pentru ele, dar sunt oameni, voluntari. Ne ocupăm mai mulți de asociația asta și i-am dus pe picioare și pe perioada pandemiei. Au venit oameni cu donații, au venit unii cu mâncare de-a dreptul și atunci am trecut de greu. Am trecut prin asta. Mă descurc, bineînțeles, dar greu. Am patru împrumuturi la bănci. Nu mai am voie să fac împrumut, am făcut trei pe firmă și una pe persoană fizică. În momentul ăsta nu aș mai putea să mai împrumut de la nicio instituție, doar dacă mi-ar da prietenii, dar niciodată nu am apelat la prieteni, ca să mă împrumute cu bani și nici nu cred că am să o fac!

Sunt un pic în panică pentru că sunt strâmtorat în perioada asta și undeva îmi dau seama că vreo 2-3 luni îmi mai ajung banii. Eu sper că până la 1 mai să mai apară ceva, o minune ca să ajung în vară să fac turism, pentru că e singura mea variantă în care cred că am să câștig bani din nou, și o să mă țină iar banii ăia un an! Am ajuns într-un absurd, de nu mă mai recunosc! Adică fac bani vara din închirierea unor apartamente și îi țin în bancă și trăiesc din ei tot anul, ceea ce mi se pare catastrofal… Pentru un artist să nu mai poți cânta, să ai numai un concert într-un an, mi se pare crunt! Să mai ai și 100 de animale pe cap…

”Am aflat, din surse, că și 50.000 de euro e șpaga pentru a fi promovat, dar eu nu îmi vând o casă, ca să mă difuzeze la radio o lună”

Văd că faci evenimente pentru copii…

Când s-a închis țara atunci, primul lockdown, am făcut în martie un festival online. Pentru că eu făceam cu managera mea tot felul de competiții, de concursuri la scenă, și ne-a venit ideea să facem primul concurs online, cred că noi am fost și primii. L-am numit ”Maratonul artiștilor”, unde toată lumea își trimitea din casă din curte sau de pe scene, că toți au filmări cu telefonul și am făcut un festival. După aceea, s-a mai dat drumul și am făcut cu distanțare, prin vară-toamnă. Acum, din nou, s-au deschis terasele și s-au făcut la terase cu respectarea măsurilor, cu dezinfectanți, cu chelneri, cu de toate, și am reușit să fac evenimente din acestea.

Numai că ele nu sunt surse de venit sau ceva, le facem strict de plăcere, ca să mă cunoască generația tânără. Pentru că vin numai copii din spate și am zis, în mintea mea, uite-așa o să mă știe toți ”cântăcioșii” ăștia de 5, 6 8 sau de 10 ani, o să știe cine e Mihai Trăistariu și nu trebuie să-mi vând acum un apartament ca să mă difuzeze la radio, pentru că așa s-a ajuns, crunt, ca să mai fi dat azi la radio. Dacă nu ai niște pile niște influențe waw, trebuie să-ți vinzi o casă. Am aflat din surse că și 50.000 de euro e șpaga, dar nu îmi vând o casă, să mă difuzeze la radio o lună.

Sunt deja un nume și am spectacole. În 2019, am avut peste 150 de concerte, spectacole înainte de pandemie, deci, într-un an fără pandemie, eu aveam foarte multe evenimente. Mă cheamă oamenii pe privat, la greu, la tot felul de botezuri, nunți, terase și restaurante, zilele comunei, satelor și orașelor și tot ce-o mai fi. Deci, nu mi-am făcut probleme de spectacole și evenimente, numai să se dea drumul, că suntem blocați! Am înțeles că e voie să se țină mici evenimente, cu o treime din sală, cu bilete, dar să vedem ce o fi anul acesta. Să vedem dacă se dezgheață puțin lucrurile.