Emil Racoviţă, primul român care a ajuns în Antarctica. A făcut istorie! Cum arată acum o navă care te duce în ţinutul îngheţat pentru o sumă uriaşă

Fiecare dintre noi, la un moment dat, ne-am dorit să fim exploratori, să ajungem în locuri în care nu a mai ajuns nimeni, dar ne rezumăm doar la a visa. De cealaltă parte, există oameni care au lăsat la o parte fricile, și s-au avântat în cele mai izolate locuri de pe pmânt. Printre ei, Emil Racoviţă, primul român care a ajuns în Antarctica, făcând astfel istorie. Dar în acele vremuri condițiile erau altele, iar astăzi poți merge până în acest tărâm înghețat în condiții de lux. Așadar, citește mai departe și află cum arată acum o navă care te duce în ţinutul îngheţat pentru o sumă uriaşă.

Cum a devenit Emil Racoviţă primul român care a ajuns în Antarctica

Astăzi majoritatea românilor știu cine a fost celebrul biolog român Emil Racoviță, iar întreaga comunitate științifică îi recunoaște meritele aduse prin curajul nebun de a pleca în expediția spre Antarctica.

Andreea Bălan s-a făcut de râs! E GRAV de tot, imaginile au scăpat pe net și le VREA șterse

Avem imaginile ȘOC! Florin Piersic, de nerecunoscut după operaţie. Vei plânge și tu, ți se rupe sufletul

IMAGINILE pe care le-ar vrea șterse definitiv! Mihaela Rădulescu, în ipostaze jenante. Pozele au scăpat pe net

Citește despre: Panică în Antarctica. Un aisberg de peste 1.500 de kilometri pătraţi s-a desprins de banchiză. Ce spun oamenii de ştiinţă

Dar, ceea ce se știe mai puțin despre cercetătorul român, este că devenea primul cercetător care a colectat mostre botanice și zoologice din zonele aflate dincolo de Cercul Polar Antarctic, potrivit World Record Academy.

Emil Racoviță (n: 15 noiembrie 1868, d: 19 noiembrie 1947)

Emli Racoviță s-a născut pe moșia familiei, la Șurănești, județul Vaslui, și-a început studiile la Iași. Ca fapt divers, aici l-a avut ca profesor pe Ion Creangă. Ulterior avea să-și continue studiile secundare la Institutele Unite, un liceu particular pentru băieți din Iași, luându-și bacalaureatul în 1886. După terminarea liceului la Iași, decide să plece la celebra Universitate din Paris, să studieze Dreptul, de altfel în 1889 va obține licența în drept, dar fără a urma calea avocaturii.

Pasionat de științele naturii, și cunoscându-l la Paris pe cel ce avea să-i devină și mentor, zoologul și biologul Henri de Lacaze-Duthiers, profesor la Sorbona și la Muséum national d’histoire naturelle., Emil Racoviță ia decizia de a studia acest domeniu, ulterior obținând o diplomă de licență în 1891 și un doctorat în 1896, pentru o teză intitulată Le lobe cephalique et l’encéphale des Annélides Polychète („Lobul cefalic și encefalul anelidelor poliacee„).

Ca tânăr cercetător promițător, Racoviță a fost selectat pentru a face parte dintr-o echipă internațională care a pornit într-o expediție de cercetare în Antarctica, la bordul navei Belgica. Expediția a fost condusă de ofițerul belgian Adrien de Gerlache, care era și proprietarul navei.

Expediția Belgica și problemele echipei

La 16 august 1897, sub egida Societății Regale de Geografie din Bruxelles, Belgia, nava Belgica, o fostă balenieră norvegiană din lemn, a părăsit portul Antwerp, pornind spre Sud. Aceasta a fost nava care a dat numele întregii expediții. Nava cu trei catarge era echipată cu un motor de 160 de cai putere. Cei 19 membri ai echipei erau de diferite naționalități, un lucru rar pentru acea vreme. Primul ofițer al navei era Roald Amundsen (care avea să cucerească Polul Sud în 1911).

Echipa a părăsit puntea navei de 22 de ori, pentru a colecta date științifice, pentru a efectua investigații și experimente. Racoviță a fost primul cercetător care a colectat mostre botanice și zoologice din zonele aflate dincolo de Cercul Polar Antarctic. Belgica a făcut primele înregistrări și măsurători meteorologice zilnice în Antarctica, în fiecare oră, timp de un an întreg. Oamenii de știință au colectat, de asemenea, informații despre curenții oceanici și magnetismul terestru, la finalul expediției, considerată un succes, fiind publicate până la 10 volume de concluzii științifice.

Vezi și: Există munți mai înalți decât Everest? Descoperirea experților care schimbă tot ceea ce știam până acum

Expediția a întâmpinat mai multe greutăți. Între 10 martie 1898 și 14 martie 1899, Belgica a fost prinsă între blocuri de gheață, ceea ce a făcut imposibilă continuarea navigației. A fost un an dificil pentru întreaga echipă.

De exemplu, echipajul a trebuit să sape un canal de 75 de metri lungime printr-un strat de gheață de 6 metri grosime, pentru a genera o cale de navigație prin care să ajungă la un corp de apă navigabil. Belgica s-a întors în Europa în 1899 fără doi membri ai echipei, care au murit în timpul expediției: un tânăr marinar norvegian, Carl Wiencke, care avea să moară pierdut peste bord, și Émile Danco, acesta decedând din cauze naturale.

Cum arată acum o navă care te duce în ţinutul îngheţat pentru o sumă uriaşă

Dacă în urmă cu 126 de ani, când Emil Racoviţă a devenit primul român care a ajuns în Antarctica, lucrurile erau extrem de complicate și de periculoase, astăzi nu mai este chiar așa. Deși este un drum periculos, amatorii de senzații tari, care vor să ajungă în Antarctica, nu vor mai merge cu vase de lemn, precum baleniera Belgica, ci în condiții de lux, cu bibliotecă, jacuzzi, piscină, sală de sport, mai multe restaurante, sau sală de conferințe, la borodul unor vase de croazieră foarte bine construite și rezistente.

Vasele de croazieră de astăzi sunt din categoria cde dimensiuni medii, de la 80 la 116 pasageri, având un bun echilibru între a nu fi prea mari, având în același timp zone publice generoase și o gamă decentă de cabine, dar și nave mai mari sau cele renumite pentru stabilitatea lor. Navele mai mici, cu mai puțin de 100 de pasageri, au multe avantaje, cum ar fi ușurința logistică la urcarea și coborârea de pe navă, spun specialiștii.

Află despre: Ce s-a descoperit acum în apa din Antarctica. Oamenii de știință sunt în alertă

Costurile unei excursii în Antarctica pot varia foarte mult în funcție de mai multe aspecte. Numărul de zile, perioada din an, momentul în care faceți rezervarea, nava în sine și categoria de cabină sunt principalii factori care influențează prețul croazierelor în Antarctica. Prețul se bazează și pe locul unde mergeți, itinerariile de croazieră în Insulele Falkland și Georgia de Sud și călătoriile cu pinguini împărați în Marea Weddell fiind printre cele mai ridicate, deoarece aceste călătorii sunt mai lungi.

În plus față de prețul croazierei, există cheltuieli suplimentare pe care călătorii ar trebui să le ia în calcul pentru a știi costul total al călătoriei în Antarctica. Printre acestea se numără costul zborurilor, cazările la hotel înainte sau după croazieră, activitățile de aventură opționale adăugate și echipamentul. Costul mediu al unei croaziere în Antarctica este de aproximativ 8.000 de dolari de persoană. Cele mai puțin costisitoare excursii în Antarctica încep de la mai puțin de 5.000 de dolari, iar călătoriile în condiții de lux pot depăși 15.000 de dolari de persoană.

În ultimii ani a apărut o flotă modernă de nave construite special pentru expediții, care oferă un nou nivel de confort și eficiență în croazierele polare. Navele de lux recent lansate, cu facilități moderne, cele mai bune cabine și servicii de lux, vor costa mai mult. Așteptați-vă să plătiți 15.000 de dolari sau mai mult de persoană pentru o croazieră de lux. Unele din aceste nave de lux ajung și până la 150 de metri, având o capacitate pentru aproximativ 200 de pasageri.

Vezi și: Descoperire senzațională sub gheața din Antarctica. Sunt 60 de milioane de exemplare VIDEO

Designul modern cu stabilizatoare și chiar tehnologia X-BOW poate face o călătorie mai lină. Motoarele mai noi și mai eficiente se deplasează mai repede, reducând timpul de traversare a Pasajului Drake sau a altor mări agitate.

Croazierele de lux în Antarctica vor avea jacuzzi, un centru spa cu servicii complete, bucătărie gourmet și servicii de cinci stele. Cabinele și suitele sunt mai mari și pot include ferestre cu vedere mare sau chiar balcoane. Ghizii și instrumentele de explorare bazate pe știință, cum ar fi roverele subacvatice și microscoapele video, sunt cele mai bune disponibile.