Elena Ceaușescu era cea mai puternică femeie din România, înainte de Revoluța din anul 1989. Toate deciziile trecereau pe la ea, fiind bănuită că ea ar fi fost cea care a condus România în ultimii ani, influentându-l puternic pe liderul Nicolae Ceaușescu.
În anii 1980, aceasta a făcut un lucru care i-a supărat mult pe români, iar faptele sale au ajuns dincolo de granițele țării. Elena Ceaușescu a încercat să îşi influenţeze soţul în luarea unor decizii radicale pentru români, însă unele dintre ele, puse pe seama ambiţiei şi orgoliului ei, s-au dovedit dezastruoase. Printre deciziile bizare atribuite Elenei Ceauşescu s-ar fi numărat şi interzicerea vizitelor la mănăstirile din Bucovina.
Radio Europa Liberă (RFE) relata în 1981 despre decizia Elenei Ceușescu. ”Recent, un articol neobişnuit publicat de scriitorul şi jurnalistul Fănuş Neagu a apărut în Flacăra, cunoscutul săptămânal editat de Adrian Păunescu. Neagu, care este foarte popular în România datorită croncilor sale de sport din România Literară şi, mai nou, din Luceafărul, şi-a îngăduit să o critice voalat pe Elena Ceauşescu. S-a plâns că şcolarilor le este interzis să viziteze mănăstirile faimoase în lume din Bucovina, o măsură despre care în România se crede că îşi are originile într-o decizie luată de Elena ceauşescu”.
Iată cum a criticat-o volat Fănuș Neagu pe Elena Ceaușescu: „Ninge peste mănăstirea Voroneţ şi nu este niciun copil în jur, pentru că nu ştiu cine a hotărât, din motive neştiute, elevilor să viziteze mănăstirile. Ne mândrim cu ele în faţa întregii lumi, însă le ascundem copiilor noştri”, a scris Neagu.
Totul se pare că a pornit de la o vizită a tovarășei chiar la mănăstirile din Bucovina. Soția lui Nicolae Ceaușescu a nimerit în vizită chiar în timp ce măicuțele se rugau, iar acestea nu și-au întrerupt rugăciunile pentru Elena Ceușescu. Aceasta s-a făcut foc și pară și a decis să interzică vizitele la mănăstiri.