Ce obicei neobișnuit avea Elena Ceaușescu. El este bărbatul care îi făcea toate poftele

Elena Ceauşescu era foarte pretenţioasă când venea vorba de pantofi. Nu îşi comanda pantofi de peste mări şi ţări ca politicienii din ziua de azi, aceasta îşi comanda pantofii la o fabrică românească din Timişoara.

Ce obicei neobișnuit avea Elena Ceaușescu. El este bărbatul care îi făcea toate poftele

Elena Ceauşescu, prima domană a ţării din vremea comunismului, îşi comanda patofii la fabrica Guban din Timişoara. Blaziu Guban, fondatorul celebrei fabrici din Timişoara, a creat pantofi pentru actriţa italiană Sophia Loren, poetul Tudor Arghezi, dar şi pentru Elena Ceauşescu.

Acesta a fost un industriaş respectat de comunişti. Blaziu Guban, prin forţe proprii, a reuşit să întârzie naţionalizarea fabricii. În plus, fondatorul a izbutit să rămână directorul fabricii pe viaţă. „Am câştigat cea mai mare bătălie. Vom face o fabrică aşa cum nu ai visat”, a spus industriaşul timişorean Blaziu Guban fiului său, Tiberiu, în anul 1953.

Carmen Iohannis, apariție surprinzătoare înainte de vot. Gestul făcut de prima-doamnă, a urmat exemplul soțului

Cum a apărut Elena Lasconi la secția de votare. Candidata la alegerile prezidențiale a atras atenția tuturor

Bendeac a șocat toată țara după moartea lui Cotabiță! De ce nu a vrut să se împace cu el

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

În anul 1952 fabrica Guban a fost naţionalizată

Seniorul tocmai venea atunci de la Bucureşti, unde primise permisiunea şi sprijinul pentru a-şi ridica fabrica. Până atunci, fabrica era formată din mai multe apartamente închiriate în blocul în care patronul locuia. Guban a reuşit să rămână patron, în contextul în care toate afacerile erau naţionalizate.

Ce obicei neobișnuit avea Elena Ceaușescu. El este bărbatul care îi făcea toate poftele. Sursa foto: click.ro

A reuşit să mai rămână patron până în anul 1952, moment când fabrica a fost naţionalizată. A reuşit, în schimb, să obţină de la comunişti să rămână directorul fabricii pe viaţă. Astfel, în 1963, numele fabricii a fost schimbat şi a devenit fabrica de Încălţăminte şi Mase Plastice Victoria. Marca a fost păstrată, iar produsele erau inscripţionate, în continuare, „Guban“.

Toată producţia mergea la export

Majoritatea producţiei marca Guban mergea la export. „Dacă cineva din ţara asta se va atinge de familia Guban va avea de-a face cu mine!“, a spus Gheorghe Gheorghiu-Dej cu ocazia unei vizite la fabrica din Timişoara. Tiberiu i-a călcat pe urme tatălui şi a devenit un inginer iscusit. El a inventat în 1956 pielea artificială, fără de care pantofii Guban n-ar fi fost aceiaşi.

În 1959, Gubanii erau pe val. Încălţau personalităţi din ţară, dar şi de peste hotare. Chiar şi Regele Mihai s-a încălţat de la Guban.

Elena Ceauşescu se încălţa de la Guban

Elena Ceauşescu, prima tovarăşă a ţării, avea parte de un tratament preferenţial. Pantofii ei erau croiţi diferit faţă de cei pentru producţia de serie, după modelele pe care aceasta le vedea în revistele Quelle şi Neckermann.

Calapoadele erau făcute de Blaziu Guban, iar pielea era colorată de Tiberiu Guban. Elena Ceauşescu prefera mereu nuanţele pastelate. Prefera culoarea ou de raţă, coniac, vernil şi roz. În 1978, după moartea lui Blaziu Guban, la conducerea fabricii a urmat Tiberiu. „În 1992, când am vrut să intru în fabrică, directorul de atunci mi-a interzis. Mi-au spus că nu mai am voie”, povestea, dezamăgit, fiul marelui industriaş. Fabrica a oprit treptat producţia, iar azi creează doar pantofi de damă.

Fabrica s-a redresat în 2004, totuşi, anul norocos al noii SC GP Company a fost 2013, când au fost făcute investiţii masive, de sute de mii de euro. S-au deschis noi magazine, iar pantofii au ajuns în malluri. Au fost create două colecţii: Clasic Guban Timişoara şi Guban No.1. De asemenea, exporturile au fost reluate, marca Guban ajungând în Polonia, Canada, Italia, Slovenia şi Elveţia.