Echinocțiul de primăvară 2024 are loc pe 20 martie. Semnificație, tradiții și obiceiuri

Echinocțiul de primăvară, sau echinocțiul vernal așa cum este mai cunoscut, marchează începutul astronomic al primăverii, când soarele trece spre nord peste ecuatorul ceresc. Echinocțiul de primăvară 2024 marchează începutul primăverii, deși din punct de vedere calendaristic, sezonul începe la data de 1 martie, de Mărțișor. Însă, abia în data echinocțiului de primăvară putem spune cu adevărat că sezonul a început.

Când este echinocțiul de primăvară 2024?

Echinocțiul de primăvară este pe 20 martie, care este prima zi a primăverii astronomice. 

Primăvara din punct de vedere calendaristic este pe 1 martie, odată cu Mărțișorul, apoi se continuă cu sărbătoarea numită Babele, care ține până pe 9 martie. 

Mesajul premierului Marcel Ciolacu, după desecretizarea rapoartelor CSAT: ”Toți cei vinovați vor...

Cine este Eugen Sechila, amicul lui Călin Georgescu și liderul neolegionarilor din România

Cum arătau Alexandra și Helmut Duckadam în ziua nunții. Imagii rare cu cei doi

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Vezi și: Tradiții echinocțiul de primăvară. Motivele care îl fac o zi specială

Anotimpurile astronomice „se referă la poziția orbitei Pământului în raport cu soarele”, în timp ce anotimpurile meteorologice sunt „bazate pe ciclul anual de temperatură”, pentru a coincide cu calendarul.

În acest an, echinocțiul de primăvară are loc în pe 20 martie, la ora 05.06. 

Echinocțiul marchează ziua când ziua și noaptea au aceeași lungime în întreaga lume, cuvântul „echinocțiu” însemnând literalmente „noapte egală” în latină.

Echinocțiul de primăvară marchează schimbarea sezoanelor și, pe măsură ce emisfera nordică începe să se încline spre soare, zilele încep să fie mai lungi și nopțile mai scurte. 

În emisfera nordică, ne bucurăm de venirea primăverii și de promisiunea zilelor mai calde. 

Echinocțiul nu cade întotdeauna în aceeași zi în fiecare an din cauza faptului că Pământul orbitează în jurul soarelui pe o traiectorie ușor eliptică, ceea ce înseamnă că echinocțiul de primăvară poate avea loc pe 19, 20 sau 21 martie. 

Vezi și: Care este diferența între echinocțiu și solstițiu. Detalii din astronomie și cele 4 faze ale mișcării aparente a soarelui

Tradiții și obiceiuri de echinocțiul de primăvară. Ce nu este bine să faci

Bătutul cu bețe în pământ pentru a alunga vremea rea și frigul: Această tradiție poate fi întâlnită în diverse culturi și are scopul de a încuraja sosirea primăverii prin alungarea iernii și a vremii nefavorabile. Bătutul cu bețe în pământ poate fi considerat un ritual simbolic pentru a încuraja învierea naturii și începutul unui nou ciclu agricol.

Împodobirea cu flori și colindatul: În alte zone, oamenii întâmpină primăvara împodobindu-se cu flori și colindând din casă în casă. Acest obicei simbolizează bucuria și renașterea aduse de primăvară.

Aprinderea focurilor pe dealuri: Focurile aprinse pe dealuri la echinocțiul de primăvară pot avea multiple semnificații, precum purificarea și a transformarea sau chemarea primăverii și a belșugului. Aceste focuri pot marca începutul unei noi etape în ciclul natural al anului.

Evitarea certurilor în ziua echinocțiului de primăvară: Tradiția de a evita certurile și conflictul în ziua echinocțiului de primăvară este legată de dorința de a începe noul sezon în armonie și pace. Se crede că energia și starea de spirit din această zi pot influența restul sezonului, motiv pentru care se caută să se mențină o atmosferă de armonie și cooperare.

Ce este echinocțiul

Un echinocțiu este un fenomen care se întâmplă doar de două ori pe an – o dată în timpul echinocțiului de primăvară și o dată în timpul echinocțiului de toamnă. În emisfera nordică, echinocțiul de primăvară are loc în jurul datei de 20 martie, marcând sfârșitul iernii și începutul primăverii.

Echinocțiul de toamnă are loc în jurul datei de 23 septembrie în emisfera nordică și marchează începutul toamnei.

Un echinocțiu se întâmplă între solstițiul de vară și solstițiul de iarnă, marcând punctul în care soarele se poziționează exact deasupra ecuatorului înainte de a-l traversa.

Echinocțiul de primăvară marchează începutul primăverii astronomice și, începând cu această zi, zilele sunt mai lungi decât nopțile.

Echinocțiul de toamnă marchează începutul toamnei, deoarece noaptea devine mai lungă decât ziua.

În timpul echinocțiului, ziua și noaptea vor avea aproximativ aceeași durată.

Pe măsură ce Pământul călătorește în jurul soarelui, o face într-un unghi. În cea mai mare parte a anului, axa Pământului este înclinată fie către fiecare sau dinspre soare. Acest lucru înseamnă că lumina și căldura soarelui cad inegal pe jumătățile nordică și sudică ale planetei.

Vezi și: Ce înseamnă echinocțiu de primăvară. Data exactă la care fenomenul astronomic are loc

În timpul echinocțiului, axa Pământului și orbita sa se aliniază astfel încât ambele emisfere primesc o cantitate egală de lumină solară.

Numele provine de la cuvântul latin „equi” (însemnând egal) și „nox” (însemnând noapte).

Acest lucru se datorează faptului că în timpul echinocțiului, ziua și noaptea durează aproximativ aceeași perioadă de timp – deși una poate primi câteva minute în plus, în funcție de locul în care te afli pe planetă.

De ce există două tipuri de primăveri?

Există două modalități diferite de a împărți anul: anotimpurile meteorologice și anotimpurile astronomice.

Anotimpurile meteorologice sunt definite de vreme. Ele descompun anul în anotimpuri de trei luni, bazate pe ciclurile anuale de temperatură.

Pentru anotimpurile astronomice depinde de modul în care Pământul se mișcă în jurul soarelui.

Echinocțiile marchează începutul primăverii și al toamnei. Solstițiile, când Pământul își vede cea mai puternică înclinare către sau departe de soare, marchează începutul verii și al iernii.

Vezi și: Când are loc echinocțiul de toamnă și cum ne influențează acest fenomen. Momentul când ziua va fi egală cu noaptea

Pentru cei la nord de ecuator, lumina zilei va continua să se întindă tot mai mult – cu răsărituri mai devreme și apusuri mai târzii – până la solstițiul de vară din iunie. Noul sezon semnalează vreme mai caldă, înmugurirea copacilor și zile mai lungi.

Emisfera sudică va vedea opusul: Zilele vor continua să devină mai scurte pe măsură ce această jumătate a planetei iese din vară și intră în toamnă.