Ce înseamnă, de fapt, echinocțiul de primăvară și când se petrece mai exact aceste fenomen? Cu toată românii sărbătoresc primăvara odată cu 1 martie, nu atunci își face apariția.
Echinocțiu se referă la primăvara astronomică. Ea nu începe pe 1 martie, așa cum sărbătorim noi, ci pe 20 martie. Acest fenomen aduce fenomenul inversat în emisfera sudică a Pământului, marcând toamna astronomică. Din punct de vedere astronomic, primăvara începe abia de azi, la orele 05:50 m (ora României)! În timp ce în toată emisfera nordică începe primăvară, care durează aproximativ 92 de zile, în emisfera sudică începe toamna, în regiunile cu polare, iar în cea sudică începe noaptea polară care va dura 6 luni. Subliniem faptul că echinocțiul nu are loc pe aceeași dată, de la an la an se schimbă datorită anului calendaristic ce nu este egal cu anul topic. Pornind de la baza cuvântului – ”équinoxe”, echinoțiu, care provine din latinul “aequinoctium”, format din “aequus” – “egal” şi “nox”, “noctis” – înseamnă “noapte”. Echinocțiul reprezintă momentul în care Soarele trece prin punctul de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc, iar ziua este egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Durata zilei continuă să crească, iar cea a nopții să scadă până pe data de 21 iunie, atunci când se va termina primăvara astronomică, odată su solistițiul de vară.
„La momentul echinocțiului de primăvăra Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mițcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine”, spun experții.
2021 – 20 martie (ora 11:37)
2022 – 20 martie (ora 17:33)
2023 – 21 martie (ora 23:24)
2024 – 20 martie (ora 5:06)
2025 – 20 martie (ora 11:01)