Marele regizor Franco Zeffirelli a murit la vâsta de 96 de ani, conform presei italiene, citată de AFP. Artistul a fost găsit fără suflare în vila sa din Roma.
Familia și apropiații săi sunt șocați de dispariția cunoscutului cineast. Franco Zeffirelli „s-a stins în linişte după o boală lungă care s-a agravat în ultimele luni“, spun surse din cadrul rudelor. Regizorul s-a născut pe 12 februarie 1923 și a devenit celebru odată cu producerea operelor prin spectacolele grandioase pe care le-a pus în scenă.
Acesta a adus adaptări care sunt și acum apreciate ale marilor povești precum: „Romeo şi Julieta” sau „Îmblânzirea scorpiei”, cu Elizabeth Taylor şi Richard Burton în rolurile principale. Cu toate că a rămas activ în domeniu până la o vârstă destul de înaintată, starea sa de sănătate se degrada încetul cu încetul. Din păcate, ultimii ani de viață l-au găsit țintuit în scaunul cu rotile cu ajutorul căruia se deplasa. Filmele celebre care îl vor avea mereu în amintire pe Zeffirelli sunt: „Iisus din Nazaret”, „Otello”, „Hamlet” sau „La ceai cu Musolini”.
“Ciao maestro (La revedere, maestre n.r)”, a fost mesajul de pe site-ul oficial al regizorului. Conform unor cercetători din Italia, Zeffirelli este unul dintre descendenții unei rude al renumitului Leonardo Da Vinci.
Regizorul se numără printre cele 35 de rude ale pictorului care au fost identificate, cu toate că cel din urmă nu a avut copii. Autorii studiului precizează că majoritatea rudelor din arborele genealogic lui Leonardo Da Vinci au locuit în Toscana.
”Mi-e teamă de moarte. Sunt credincios și mă rog mult”
„Bătrâneţea este o povară mare, însă continui să găsesc idei pentru a fi realizate în viitorul foarte iminent, și asta mă ţine foarte ocupat din punct de vedere mental. Singurele regrete pe care le am sunt două proiecte rămase în sertar: un film despre Infernul lui Dante, greu de realizat pentru că este plin de efecte speciale nesustenabile din punct de vedere economic și o frescă mare despre viața și lucrările Familiei Medici: e vorba desigur despre frumusețe, acea frumuseţe de care într-o bună zi nu mă voi mai putea să mă bucur”
Franco Zeffirelli