Descoperire uluitoare despre istoria omenirii. Schimba tot ce știai despre origini

Un craniu fosilizat, ce are o vechime de cel puțin 140.000 de ani și care vreme de zeci de ani a fost ținut ascuns în China, aparține unei varietăți de om preistoric, și este o descoperire care ar putea revoluționa teoriile referitoare la evoluțiile ce au dus la apariția lui Homo sapiens, adică a omului modern.

Descoperire uluitoare despre istoria omenirii

Craniul acesta îi aparține unei ființe mature de sex masculin, ce avea un creier foarte mare, arcade masive, ochi adânciți și un nas lat.

Carmen Iohannis, cu fusta PREA scurtă în America! Ce s-a văzut când s-a aşezat pe scaun. FOTO DE NERATAT

Anunţul MOMENTULUI despre Florin Piersic! Era de aşteptat, medicii au spus clar...

Unica IMAGINE care a scăpat pe net cu Carmen Iohannis în costum de baie! Toți au rămas uluiți

Cercetătorii au numit noua specie Homo longi, poreclind-o ”Omul Dragon”, cu referire la regiunea din nord-estul Chinei pe unde curge fluviul Dragonul Negru, unde a fost descoperit craniul.

Vreme de 85 de ani, acest craniu a rămas într-o fântână abandonată, după ce un muncitor de pe un șantier de construcții l-a găsit în 1933 și l-a ascuns acolo, deoarece regiunea se afla atunci sub ocupație japoneză. Cu puțin înainte de a muri, în 2018, omul a povestit familiei despre descoperirea făcută în urmă cu mulți ani. Apoi, rudele s-au dus la locul indicat, acolo unde au găsit craniul și l-au predat Universității din Hebei.

După ce au studiat craniul, experții au ajuns la concluzia că Homo longi, și nu omul de Neanderthal ar fi fost specia umanoidă cea mai apropiată de a noastră, Homi sapiens. Iar dacă această teorie se confirmă, aceasta ar schimba modul în care oamenii de știință au conceput până acum ”arborele genealogic” al Homo sapiens, care a fost construit de-a lungul anilor pe baza fosilelor descoperite și a analizelor de ADN străvechi.

Prin urmare, aparent, ”omul Dragon” și nu omul de Neanderthal ar fi fost ruda cea mai apropiată a omului modern.

De menționat este că genul Homo conține numeroase specii apărute, inclusiv omul Neanderthal, dar și omul modern, Homo sapiens.

Astfel, craniul din Harbin reprezintă fosila cel mai bine conservată din acea perioadă, au spus autorii studiului publicat vineri în revista The Innovation. Craniul fosilizat datează din urmă cu circa 146.000 de ani.

„Conform analizelor noastre, grupul Harbin (capitala provinciei unde a fost descoperit craniul – n.r.) era mai apropiat de Homo sapiens decât erau neanderthalienii”, a declarat Chris Stringer, specialist în paleoantropologie la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, coautor al studiului. „Acest lucru înseamnă oamenii Dragon au împărțit cu noi un strămoş comun mai recent decât neanderthalienii”, a spus el.

Conform autorilor cercetării, craniul a aparținut unui bărbat ce avea în momentul morții o vârstă de aproximativ 50 de ani.

.„Combinaţia dintre bolta craniană arhaică, dar voluminoasă şi un chip lat, dar similar lui Homo sapiens, este frapantă”, au precizat autorii studiului.

„Acea populaţie era constituită probabil din vânători-culegători. Dacă luăm în considerare temperaturile hibernale înregistrate în Harbin în zilele noastre, ne putem imagina că ei se confruntau cu un frig şi mai intens decât cel îndurat de neanderthalieni”, a precizat Chris Stringer.

Descoperire inedită și în Israel

Noua descoperire stabileşte „cea de-a treia linie umană” din Asia de Est, ce are propria istorie evolutivă, arătând şi  importanţa acestei regiuni pentru evoluţia umană, a mai subliniat acelaşi cercetător.

De asemenea, și o descoperire în Israel rev0luționează teoriile despre omul de Neanderthal. Astfel, cercetătorii israelieni au anunțat și ei o descoperire importantă. Ei sunt de părere că au identificat o nouă specie de om preistoric, ce ar pune sub semnul întrebării ipoteza cunoscută până la ora actuală, conform căreia omul de Neanderthal a apărut în Europa, iar apoi a migrat spre sud.

Oasele umane descoperite datează de acum 140.000 până la 120.000 de ani î. Hr, iar specia diferă de omul modern prin absenţa bărbiei, structura craniului şi prezenţa unor dinţi foarte mari, au precizat autorii studiului.

„Homo Nesher Ramla poseda tehnologii avansate de producere a uneltelor de piatră şi cel mai probabil a interacţionat cu Homo sapiens din zonă”.

„Această descoperire este deosebit de impresionantă, deoarece ne arată că, în această etapă târzie a evoluţiei umane, au existat mai multe specii de Homo care au trăit în acelaşi loc şi în acelaşi timp”.

„Descoperirile noastre arată faptul că faimoşii neanderthalieni din Europa de Vest sunt doar rămăşiţele unei populaţii mult mai mari care a trăit aici, în Levant, şi nu invers”, au spus cercetătorii israelieni.