Asociația Aqua Crisius a reintrodus, printr-o acțiune demarată în toamna anului trecut, 500 de exemplare de lipan în sud-estul Munților Făgăraș. Lipanul este una dintre cele mai apreciate specii de pești din apele montane ale României. De asemenea, este extrem de stresată de intervențiile omului în natură.
Lipanul este un pește de apă dulce din familia Salmonidae. Denumirea lui științifică este Thymallus thymallus. Este foarte asemănător cu păstrăvul și trăiește în zona inferioară a râurilor repezi de munte.
Din anul 2010, această specie este protejată pe fondul scăderii exagerate a numărului de exemplare în apele din România. Legislația în vigoarea cere eliberarea obligatorie în cazul capturării accidentale, din cauza pericolului dispariției sale din apele râurilor de munte.
„Asociaţia Aqua Crisius a întreprins o serie de repopulări, cea mai importantă fiind cea cu lipan, în sud-estul munţilor Făgăraş. La o evaluare recentă, specialiştii au confirmat că peştii s-au adaptat şi că le merge bine, ţinând cont de ritmul lor de creştere, urmând ca la începutul lunii iunie să suplimenteze efectivele de lipan cu încă 1.500 de exemplare de 11-14 cm lungime fiecare”, a anunţat, recent, Fundaţia Conservation Carpathia.
La fel ca și aspretele, lipanul este amenințat de variațiile mari ale debitului apei, cauzate de amenajările hidrotehnice din zonă. Specia mai este amenințată și de lucrările neautorizate în albia râului, de turismul haotic și poluant și de furturile de pietriș.
„Să ştiţi că şi aspretele trăieşte tot în zona lipanului şi moioagei, în Vâlsan, deci se suprapun arealele. Cauzele se suprapun aici, dar aceleaşi cauze sunt întâlnite şi pe alte râuri. De exemplu, crearea unui baraj rupe automat legătura, pentru că peştii nu mai pot migra peste baraje. De precizat totuşi că la nivel european, lipanul nu este considerat o specie în pericol, ci o specie cu pericol scăzut de dispariţie”.
Asociația Aqua Crisius a introdus cu succes 500 de exemplare de lipan în sud-estul munților Făgărași. Potrivit Fundației Conservation Carpathia, în ultimele luni s-au repopulat un număr de 3.500 de puieți de păstrăv indigen și 23.000 de icre embrionate de păstrăv autohton.
„Ar trebui să conştientizăm mai mult ce înseamnă natura – în ultimii ani s-au făcut eforturi mari pe toate planurile în această direcţie – să respectăm o legislaţie, care, la nivel de teorie, există, să lăsăm un debit de servitute de la baraje în jos, că şi aceasta e o problemă, să avem campări special amenajate, astfel încât să nu mai mergem pe malul râurilor şi să ne spălăm farfuria cu detergent direct în apă, că n-are cum să-i fie bine peştelui după asta. E vorba de respectarea unor reguli de bun simţ”, mai spune, pentru „Adevărul”, Alina Mihaela Truţă.