Descoperire de senzație în cetatea dacică Piatra Roşie din Hunedoara. Ce rol aveau aceste obiecte dacice VIDEO

Descoperire uriașă! Ce a fost găsit în cetatea dacică Piatra Roșie din Hunedoara? Care era rolul obiectelor dacice găsite recent? Ce detalii au ieșit la iveală datorită unui grup de arheologi?

Descoperire fabuloasă: ce a fost găsit în cetatea Piatra Roșie din Hunedoara?

Arheologii au găsit o serie de discuri antice de fier bogat ornamentate. Ele erau cunoscute ca ‘scuturi de paradă’ și reprezintă cele mai faimoase descoperiri din cetatea dacică Piatra Roșie din județul Hunedoara. Mai multe discuri de fier au fost descoperite de-a lungul timpului în cetate, lucru care i-a bucurat enorm pe arheologi și istorici.

Primul din artefactele antice a fost scos la iveală în vara anului 1949 de către echipa de arheologi condusă de Constantin Daicoviciu. Alte discuri au mai fost descoperite de braconierii arhelogi la începutul anilor 2000, aproape de locul unui presupus edificiu de cult antic.

Avocatul Adrian Cuculis lămurește misterul averii lui Silviu Prigoană. Cât o să le revină copiilor Adrianei Bahmuțeanu și ce drepturi are jurnalista

Liviu Dragnea, “trădarea” supremă față de PSD: “Presă plătită îl apără pe Ciolacu în cazul Nordis!”

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Din păcate, nu se cunoaște exact numărul artefactelor traficate, dar două dintre piese au fost recuperate de autoritățile române în anul 2012. În timpul acesta, alte două au fost date în urmărire internațională.

Ce spune un specialist?

Arheologii au descoperit pentru prima dată ruinele cetății Piatra Roșie în vara lui 1949, atunci când au ieșit la iveală și: drumul pavat, zidurile şi turnurile antice, dar şi rămăşiţele unei construcţii cu două încăperi, una rectangulară şi cealaltă absidală.

Specialiștii au mai găsit în toamna anului trecut și rămășițele unui ‘cerc de piatră’ care seamănă cu marele templu circular din Sarmizegetusa Regia. Ipoteza că locul unde au fost descoperite scuturile funcționa în vremea dacilor ca un templu devine tot mai conturată.

Lucrarea a fost executată după preferințele unui fruntaș dac

„În clădirea absidală de pe Terasa I, în colţul sud-vestic al camerei e, lipit de colţ, s-au găsit resturile unei plăci ovoidale de fier cu ornamente în relief, probabil un scut de paradă sau un disc cu însemnătate de cult, religioasă. E vorba, credem, de resturile unei plăci subţiri de fier ce învelea în exterior un scut de lemn.

Aşezate în ordinea lor potrivită în orice caz aceste resturi dau ca rezultat o formă ovoidală, cu diametrul mare de 73 de centimetri şi diametrul mic de 60 de centimetri, formă ce ne face să ne gândim la învelirea unui scut.

Lucrarea ni se pare opera unor maeştri ce lucrează în stilul naturalist al sfârşitului epocii elenistice şi de la începutul epocii imperiale romane, cu motivele caracteristice acestei epoci. Figura centrală, bourul, ne îndeamnă să vedem însă la această lucrare o comandă executată după preferinţele unui fruntaş dac. ”, nota arheologul Constantin Daicoviciu, în lucrarea „Cetatea dacică de la Piatra Roşie (monografie arheologică), din 1954.