În fiecare an, la finalul lunii octombrie, România, alături de alte țări europene, trece oficial la ora de iarnă. Acest proces, denumit adesea „schimbarea orei”, constă în ajustarea ceasurilor cu o oră înapoi, oferind astfel o oră suplimentară de somn într-o noapte de toamnă târzie. În 2024, trecerea la ora de iarnă va avea loc în noaptea de 26 spre 27 octombrie, când ceasurile vor fi date înapoi la ora 04:00, care va deveni 03:00. Această ajustare are un impact semnificativ asupra vieții cotidiene, iar dezbaterea privind utilitatea ei continuă să fie intensă în multe state din Europa și din lume.
Ideea de a schimba ora nu este una nouă, ci își are originile în secolul al XVIII-lea. Benjamin Franklin este creditat adesea cu această propunere, după ce a observat că oamenii risipesc prea multă lumină naturală în timpul dimineților de vară. Cu toate acestea, implementarea oficială a sistemului de schimbare a orei a venit mult mai târziu, în timpul Primului Război Mondial, când țările au început să caute modalități de a economisi energie.
Prima țară care a introdus schimbarea orei a fost Germania, în 1916, urmată rapid de alte state, inclusiv România. Scopul principal era economisirea resurselor energetice, prin folosirea mai eficientă a luminii naturale, în special în perioada verii. Acest lucru ar fi redus utilizarea electricității pentru iluminat și ar fi contribuit la economii semnificative în timpul războiului.
Pentru a înțelege mai bine de ce se schimbă ora, este esențial să facem diferența între ora de vară și ora de iarnă. Ora de vară presupune ajustarea ceasurilor cu o oră înainte, ceea ce înseamnă că zilele par mai lungi, iar serile sunt mai luminoase. Această modificare este implementată începând din ultima duminică din martie, pentru a maximiza folosirea luminii naturale în lunile calde.
Pe de altă parte, ora de iarnă este considerată „ora standard”, fiind cea folosită înainte de introducerea schimbării orei. Când trecem la ora de iarnă, ceasurile sunt date înapoi cu o oră, ceea ce face ca diminețile să fie mai luminoase, iar serile să devină întunecate mai devreme. Astfel, în octombrie, revenim la ora standard, care va rămâne valabilă până la sfârșitul lunii martie.
Schimbarea orei, atât în primăvară, cât și în toamnă, are un impact semnificativ asupra sănătății și ritmului nostru de viață. Trecerea la ora de iarnă, care aduce o oră în plus de somn, este de obicei percepută ca fiind mai ușoară decât trecerea la ora de vară. Cu toate acestea, orice ajustare a ritmului circadian – ceasul nostru biologic intern – poate cauza inițial perturbări.
Studiile arată că schimbările în ora de somn pot afecta temporar nivelurile de energie, concentrarea și dispoziția. Unele persoane pot experimenta dificultăți în adaptarea la noul program, ceea ce poate duce la oboseală și scăderea performanței la muncă sau în alte activități. De asemenea, schimbarea orei poate influența stările de anxietate sau depresie, mai ales în contextul zilelor mai scurte și a luminii naturale reduse în timpul iernii.
Mai mult decât atât, există cercetări care sugerează că schimbarea orei ar putea avea un impact și asupra sănătății cardiovasculare. De exemplu, trecerea la ora de vară a fost asociată cu o ușoară creștere a numărului de atacuri de cord în zilele imediat următoare, din cauza pierderii unei ore de somn. Totuși, în cazul trecerii la ora de iarnă, riscurile sunt mai mici, deoarece organismul primește o oră suplimentară de odihnă.
În ultimii ani, schimbarea orei a devenit subiectul unor dezbateri intense la nivel european. Tot mai multe voci susțin că beneficiile economice și energetice pentru care acest sistem a fost introdus nu mai sunt atât de evidente în societatea modernă, unde energia electrică este folosită pe scară largă, iar tehnologia a evoluat semnificativ.
În 2018, Comisia Europeană a propus renunțarea la practica schimbării orei în toate statele membre ale Uniunii Europene, după ce un sondaj public a arătat că majoritatea cetățenilor sunt în favoarea eliminării acestui sistem. Cu toate acestea, decizia finală a fost amânată, deoarece statele membre trebuie să se pună de acord asupra unei soluții unitare – fie să rămână permanent la ora de vară, fie la ora de iarnă.
România, la fel ca alte țări din Uniunea Europeană, nu a adoptat încă o poziție fermă în această privință. Până la o decizie finală, sistemul de schimbare a orei va continua să fie aplicat, ceea ce înseamnă că și în 2024 vom trece la ora de iarnă la sfârșitul lunii octombrie.
În afara implicațiilor asupra sănătății, schimbarea orei are efecte și asupra economiei. În trecut, principalul avantaj al acestei practici era economisirea energiei, prin extinderea utilizării luminii naturale. Totuși, în contextul actual, în care tehnologia modernă și sursele alternative de energie au câștigat teren, aceste beneficii economice au devenit mai puțin relevante.
Cu toate acestea, anumite sectoare, cum ar fi transporturile și logistica, trebuie să ajusteze operațiunile în funcție de schimbarea orei. De asemenea, instituțiile financiare, programele de zbor și trenurile sunt influențate de această tranziție. În domeniul agriculturii, de exemplu, schimbarea orei a avut un impact semnificativ în trecut, dar tehnologia modernă a redus efectele asupra producției și organizării muncii.
În 2024, România va trece la ora de iarnă în noaptea de 26 spre 27 octombrie. În acel moment, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, de la 04:00 la 03:00. Aceasta înseamnă că vom avea o oră în plus de somn în acea noapte, dar și că zilele vor începe să fie mai scurte, cu serile care vor deveni întunecate mult mai devreme.
Este important de menționat că ora de iarnă, adică cea standard, va fi valabilă până în ultima duminică din martie 2025, când ceasurile vor fi din nou ajustate pentru a trece la ora de vară. Până la luarea unei decizii definitive în Uniunea Europeană, acest sistem va continua să fie aplicat în fiecare an.