De ce s-au dărâmat atât de multe construcţii noi în timpul cutremurului devastator din Turcia. Explicaţia unui specialist: „Aceasta este realitatea”

După cum au tot spus specialiștii, în Turcia, o țară situată între mai multe granițe de plăci și situată direct pe două zone de falii principale, Anatolia de Est și Anatolia de Nord, cutremurele sunt o realitate a vieții. Dar cutremurele cu magnitudinea de 7,8 și 7,5 care au avut loc luni, au lăsat în urmă cel puțin 20.000 de morți și mii de răniți în Turcia și Siria, și sunt doar ultimul dintr-o serie de cutremure mortale din ultimii ani. Agenția pentru dezastre din această țară a declarat că peste 5.600 de clădiri din sud-estul Turciei s-au prăbușit până în prezent, iar aici apare și întrebarea „De ce s-au dărâmat atât de multe construcţii noi în timpul cutremurului devastator din Turcia?” Explicațiile au apărut imediat, iar specialiștii au concluzionat că „Aceasta este realitatea”.

Avertismentele și dezastrul din urma cutremurelor din 6 februarie din Turcia

Pe 6 februarie, două cutremure majore, de 7,8 și 7,5 grade pe scara de magnitudine, au distrus clădiri de toate tipurile și au ucis mii de oameni în sudul Turciei și în nordul Siriei. Dar faptul că până și unele dintre cele mai noi blocuri de apartamente s-au făcut praf a dus la întrebări urgente cu privire la standardele de siguranță în construcții.

Tehnicile moderne de construcție ar trebui să permită clădirilor să reziste la cutremure de această magnitudine, spun specialiștii, iar reglementările adoptate în urma dezastrelor anterioare din Turcia ar fi trebuit să asigure aceste protecții.

Marile întrebări vin ca urmare a faptului că multe apartamente noi au fost construite anul trecut, iar pe rețelele de socializare au fost distribuite capturi de ecran care arată un anunț în care se spune că imobilele au fost „finalizate în conformitate cu cele mai recente reglementări privind cutremurele”, că toate materialele și manopera folosite au fost de calitate de primă clasă.

Dar, deși anunțul original nu mai este disponibil online, capturi de ecran și videoclipuri ale acestuia care circulă pe rețelele de socializare se potrivesc cu anunțuri similare ale aceleiași companii care a construit noi ansambluri de locuințe, astăzi ajunse doar mormane de moloz în care au fost prinse zeci, poate sute de victime.

„Acestea sunt genul de cutremure la care ne-am aștepta să vedem la o distanță de 10 sau 20 de ani. S-au întâmplat la câteva ore unul de altul.”, spune Cüneyt Tüzün, un inginer seismolog stabilit în Izmir, Turcia.

Vezi și: S-a schimbat harta Europei. Turcia s-a apropiat de Grecia după cutremurele devastatoare

Explicaţia unui specialist de ce s-au dărâmat atât de multe construcţii noi în timpul cutremurului devastator din Turcia

Dar într-o țară în care sosirea unui cutremur mare era doar o chestiune de timp, cum este posibilă o asemenea distrugere pe scară largă?

Încă din luna noiembrie a anului trecut, inginerii civili au lansat avertismente că infrastructura țării nu este capabilă să facă față unui cutremur mare. Clădirile vechi din întreaga țară nu respectă codurile moderne de construcție rezistente la cutremure, iar experții au declarat că, deși planurile de construcție mai noi solicită adesea standarde mai înalte de construcție, acestea nu sunt uneori puse în aplicare pe teren.

Unul din experții în astfel de siutații, și inițiatorul unui proiect de avenrgură în România, Asociaţia „Re:Rise”, Matei Sumbasacu, inginer constructor specializat în analiza şi structura clădirilor cu risc seismic, a dat o explicație, care nu face altceva decât să certifice semnalele de alarmă trase de inginerii civili din Turcia:

„Din nefericire, realitatea este că acest domeniu al construcţiilor este cel mai corupt domeniu din lume, conform tuturor statisticilor. Fenomenul acesta se întâmplă pentru că proiectele din construcţii sunt, de regulă, foarte complexe, implică foarte multe activităţi, foarte multe persoane care lucrează nu doar pe şantier, ci la concepţia unei clădiri şi atunci sistemele de asigurare a calităţii, oricât de bine sunt puse la punct, au scăpări mai mici sau mai mari.

Făcând o comparaţie România – Turcia, aş îndrăzni să spun că totuşi în România situaţia este superioară din punct de vedere al asigurării calităţii. Turcia este cumva renumită pentru nivelul de corupţie din construcţii, un nivel care s-a văzut în primul rând la cutremurul din 1999, s-a văzut şi la cutremurul din aceste zile şi la fiecare cutremur iese la suprafaţă acest fenomen al corupţiei în domeniul construcţiilor şi iată şi în domeniul construcţiilor corupţia ucide”, a explicat Matei Sumbasacu.

Vezi și: De ce este București cea mai periculoasă capitală din Europa. Jurnaliștii englezi au fost uluiți

Semne de avertizare, încă din 1999

La zece ani după cutremurul din 1999 din İzmit, care a ucis peste 17.000 de persoane, guvernul turc a înființat Autoritatea de gestionare a dezastrelor și a situațiilor de urgență (AFAD) pentru a ajuta să facă față în fața dezastrelor naturale. De asemenea, guvernul promitea noi standarde de construcție și un plan de consolidare a clădirilor existente.

Planul presupunea desemnarea a sute de spații urbane ca puncte de evacuare în caz de urgență. Dar, de-a lungul anilor, o explozie de noi dezvoltări a anulat multe dintre îmbunătățirile planificate pentru pregătirea pentru cutremure, iar zonele de evacuare în aer liber au fost transformate în clădiri înalte, a relatat NPR în 2017.

La sfârșitul anului 2022, în urma unui cutremur cu magnitudinea de 5,9, Uniunea Inginerilor și Arhitecților din Turcia a publicat o declarație în care se spunea că Turcia „a eșuat în ceea ce privește ceea ce trebuie făcut înainte de cutremur”. În același context, același Matei Sumbasacu a explicat de ce s-a ajuns la o asemenea tragedie de proporții, și de ce, inclusiv locuințele construite în Turcia în ultimii ani au ajuns astăzi doar niște dărâmături:

„Fiecare clădire are un sistem structural care este dimensionat pentru încărcările pe care clădirea le va avea. Principala încărcare este cea gravitaţională, evident, deci greutatea clădirii. Dacă mărim pur şi simplu aşa pe şantier înălţimea clădirii, evident vom vorbi de un sistem structural subdimensionat.

De cele mai multe ori acest lucru nu este neapărat întâlnit în practică, nu se adaugă etaje clădirii fără a redimensiona structural şi acesta este luat în calcul. Încărcarea suplimentară din cele două etaje egale este de obicei luată în calculul structurii, problema este una mai degrabă de urbanism decât de calcul structural.

Orice suprasarcină şi în special când vorbim de o zonă seismică, orice suprasarcină, orice masă în plus adăugată clădirii va avea un efect la următorul cutremur. Pentru că cutremurele sunt fenomene inerţiale, efectul lor asupra unei clădiri depinde de masa clădirii şi de încărcările care există în clădire”, a mai explicat Matei Sumbasacu.

Sindicatul constructorilor din Turcia, în toți acești ani, conform presei locale, a adăugat că supravegherea șantierelor continuă să fie văzută doar ca o procedură pe hârtie, menționând că „este esențial ca procesele de proiectare, construcție și inspecție să se desfășoare într-un mod corect și viguros pentru a asigura siguranța clădirilor împotriva cutremurelor”.

Vezi și: Americanii anunță un cutremur devastator care va lovi România. Situația este foarte gravă

Lipsa aplicării legislației, motivul pentru care s-au dărâmat atât de multe construcţii

Dr. H. Kit Miyamoto, inginer structural la Miyamoto International, sosește în Turcia pentru a ajuta inginerii locali în domeniul ingineriei antiseismice și pentru a oferi asistență umanitară. El spune că, în 1997, Turcia a adoptat un cod care prevedea ca clădirile să fie construite folosind beton ductil, un material care este mai flexibil în caz de cutremur, dar estimează că doar una din 10 clădiri din țară respectă acest standard, deoarece clădirile vechi sunt adesea reutilizate în loc să fie demolate pentru a respecta noile standarde.

Chiar și așa, inginerii pot consolida clădirile mai vechi prin modernizare, un proces care este mai rentabil decât construirea unei clădiri de la zero. Dar Miyamoto, care a lucrat cu Banca Mondială pentru modernizarea școlilor din Turcia, spune că este dificil să forțezi clădirile private să facă acest lucru.

Specialistul declară  că, în medie, costă 10-15% din costul de înlocuire, și că autoritățile turce ar  putea moderniza opt clădiri la prețul construirii uneia, dar modernizarea seismică nu adaugă valoare de piață. Industria construcțiilor este o sursă mare de bani, din păcate, iar acest lucru permite guvernului să închidă ochii la o reglementare mai puțin strictă pe șantiere, iar deznodământul este cel pe care Turcia îl trăiește astăzi.