Blocurile vechi sunt mai rezistente decât cele noi în caz de cutremur? Care este adevărul, ce spun experţii

Câteva mii de clădiri de locuit din București nu sunt sigure în cazul unui cutremur puternic. În Capitală sunt sute de clădiri încadrate în clasa I de risc, la care se mai adaugă câteva mii de imobile care sunt încadrate la alte clase de risc. Întrebarea care se ridică este: sunt blocurile vechi mai rezistente decât cele noi în caz de cutremur? Care este adevărul, ce spun experţii.

Care blocuri sunt mai sigure în cazul unui cutremur, cele vechi sau cele noi. Ai să rămâi surprins

Bucureştiul este capitala din Europa care prezintă cel mai mare risc seismic, în contextul în care câteva mii de clădiri de locuit sunt încadrate în clase de risc pentru locatari.

Mai trebuie precizat că majoritatea blocurilor din Bucureşti au fost expertizate în urmă cu peste 20 de ani, astfel că este foarte posibil ca și alte clădiri să fie numai bune de trecut pe lista celor cu probleme.

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, , la 17 ani de când s-a mutat în America

Cum arată Ștefan Hrușcă acum, la 67 de ani. Artistul este de nerecunoscut

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Sunt mai bune blocurile vechi sau cele noi

În contextul în care majoritatea blocurilor noi sunt construite de diverse firme cu diverși patroni, fie din România, fie din străinătate, care nu au ca obiectiv altceva decât profitul, pe bună dreptate mulți se întreabă dacă blocurile vechi sunt mai bune decât cele noi în cazul unui cutremur puternic.

„Discuţia este despre 2 componente – nivelul proiectării şi asigurarea calităţii în execuţie (sau conştiinciozitatea). Din punct de vedere al proiectării, blocurile noi sunt cel mai bine pregătite din istoria noastră – ne pregătim clădirile pentru cel mai mare cutremur pentru care le-am pregătit vreodată.

Calitatea clădirilor depinde de mai mulți factori

Totuşi, calitatea în execuţie (adică în ce măsură ceea ce există în proiect se transpune în realitate) depinde de foarte mulţi factori – dinamica pieţei, capacitatea statului de a controla, capacitatea companiilor de execuţie, implicarea personalului calificat, etc.

De obicei, atunci cînd există un avânt în piaţă şi când se construieşte mult şi repede, calitatea tinde să scadă. Totuşi, normele sunt atât de stricte acum încât e puţin probabil ca o clădire nouă să fie nesigură din punct de vedere structural (nu imposibil, însă).

Constructorii fac economie, dar nu la elementele de siguranță ale clădirilor

Calitatea slabă în execuţie, precum şi dorinţa dezvoltatorilor de a mai economisi nişte bani, se reflectă, de obicei, în nivelul finisajelor sau al instalaţiilor, dar nu în siguranţa structurală a clădirii.

Situaţia este pe dos pentru clădirile dinainte de 1978, unde conştiinciozitatea execuţiei, sau măiestria constructorilor şi a proiectanţilor (pentru cele pre-1940), au făcut ca ele să reziste până azi – cele care au rezistat. Dar asta nu înseamnă că sunt sigure”, a spus Matei Sumbasacu, inginer constructor, potrivit ZF.

Cum sunt construite acum blocurile noi

În consecință, ar fi de preferat blocurile noi în detrimentul celor vechi, însă în caz de cutremur puternic pot cădea la fel de bine și unul vechi și unul nou. În plus, specialistul în construcții a spus care este pericolul blocurilor noi.

„Concepţia din proiectarea structurală s-a schimbat total între timp. Blocurile noi nu sunt pe cadre ci, aproape exclusiv, pe cadre şi pereţi de forfecare – pereţii sunt cel mai important element de preluare a eforturilor seismice în proiectarea din prezent, iar ei erau aproape inexistenţi înainte de 1978.

Magazinele (sau parcările!) la parter sunt, într-adevăr, periculoase pentru că dau naştere la fenomenul de parter flexibil – fenomen ce a dus la prăbuşirea blocului Lizeanu în 1977, de exemplu.

De ce pot fi periculoase blocurile noi

Dacă ar fi să aleg 2 lucruri periculoase pe care le văd în construcţia clădirilor noi de la noi, acestea ar fi acest parter flexibil (păstrarea spaţiului fără pereţi la parter pentru a amenaja parcare sau magazin) şi folosirea planşeelor post-tensionate, de tip „dală” (deci fără grinzi).

Grinzile, pe lângă rolul structural, au şi rolul secundar ca, dacă totuşi se produce colapsul clădirii, să mai existe un spaţiu de 40-60 cm între planşeele prăbuşite – spaţiu care se poate dovedi vital pentru cei prinşi sub dărâmături”, a mai spus Matei Sumbasacu, conform sursei citate mai sus.