Creierul uman are capacități, aparent, nelimitate când vine vorba de procesarea informațiilor. Dar, așa cum arată n neurolog, există cuvintele care te programează negativ. Nici noi nu știm ce înseamnă, așa că vom afla împreună ce explică unn neurolog, și de ce e bine să nu le folosești vreodată.
În fiecare zi ne confruntăm cu afirmații pozitive și negative. Combinând informațiile noi, primite, cu cele pe care le știm deja, suntem de obicei capabili să ne dăm seama dacă afirmația este adevărată sau falsă. Cercetări anterioare au sugerat că includerea unor cuvinte negative, cum ar fi ”nu”, în mijlocul unei propoziții, ne poate deranja creierul și face mai dificilă înțelegerea acesteia.
Psihologii au investigat modul în care diferite tipuri de afirmații negative sunt procesate în creier. În acest studiu, cercetătorii au măsurat răspunsurile potențiale legate de eveniment în timp ce participanții citeau afirmații care conțineau cuvinte critice, la mijlocul frazei, care făceau ca afirmația să fie adevărată sau falsă.
Un ERP este un răspuns electric al creierului, măsurat la nivelul scalpului cu ajutorul unor electrozi, care este direct legat de ceva ce este văzut sau auzit. Studiile au fost folosite pentru a ne oferi informații despre modul în care limbajul este procesat inițial în creier înainte de apariția oricărui comportament notabil.
Studiile anterioare au arătat că, la citirea unor afirmații afirmative, se produc ERP-uri mari la cuvintele care fac afirmația falsă. Una din concluziile acestui studiu este că, într-adevăr, există cuvintele care te programează negativ, lucru de altfel confirmat recent și de neurologul Dumitru Constantin Dulcan:
”(…) toate cuvintele pe care le aveți în minte ne programează. Dacă noi mereu spunem că îmbătrânim, atunci chiar îmbătrânim. Pentru că îi dăm creierului acest program.
Sunt cuvinte pe care trebuie să le scoatem din dicționar: îmbătrânire, îndoială, cuvântul “nu”, toate acestea ne programează pe negativ”, a explicat prof. Constantin Dulcan.
În studiul amintit anterior, participanții au citit afirmații care erau fie licențiate pragmatic, fie nelicențiate pragmatic. Enunțurile licențiate pragmatic sunt informative și sună natural.
De exemplu, ”Cu moderație, consumul de vin roșu nu este rău pentru sănătate” este un enunț cu licență pragmatică.
Vezi și: Descoperire senzațională despre creierul uman. Cum te afectează cântatul, de fapt
Pe de altă parte, enunțurile fără licență pragmatică sunt nefirești și nu sunt utile. Un exemplu de acest tip de afirmație ar fi: ”Vitaminele și proteinele nu sunt foarte rele pentru sănătate”.
Această afirmație este nelicențiată deoarece includerea cuvântului negativ ”nu sunt” implică faptul că vitaminele și proteinele pot fi rele pentru sănătate, ceea ce știm că nu este adevărat. În acest caz, cuvântul negativ face ca afirmația să fie trivială și nu foarte utilă.
Rezultatele, raportate în Psychological Science, o revistă a Asociației pentru Științe Psihologice, arată că modul în care afirmațiile negative sunt procesate în creier depinde de structura propoziției în sine.
La fel ca și în cazul afirmațiilor adevărate, cuvintele false au provocat ERP-uri mai mari decât cuvintele adevărate în propozițiile negative cu licență pragmatică.
Altfel spus, a existat o activitate cerebrală mai mare atunci când participanții au dat peste un cuvânt care făcea ca afirmația să fie falsă.
Cu toate acestea, în propozițiile fără licență pragmatică, cuvintele adevărate și cele false au provocat ERP-uri similare.
Vezi și: Descoperire alarmantă despre creierul uman. Să fie de vină evoluția tehnologiei?
Aceste rezultate indică faptul că negarea, atunci când este utilă și informativă, ca în cazul enunțurilor licențiate pragmatic, nu face mai dificilă pentru creier înțelegerea de către acesta a sensului negativ al enunțului.