În fiecare an, la începutul lui decembrie, românii sărbătoresc Ziua Națională. Această sărbătoare arăta cu totul diferit în perioada comunistă. Ce a făcut Nicolae Ceaușescu pe 1 decembrie 1989 poți afla în rândurile de mai jos. Cum a fost „celebrată” unirea, de fapt. Foto
Noiembrie 1989 a fost o lună friguroasă în România. 1 decembrie 1989 a adus însă vești mai bune privind prognoza meteorologică. A fost singurul anunț îmbucurător, de altfel, pentru români, care nu trăiau în această zi ceva ieșit din comun. Era o zi ca oricare alta pentru toată lumea.
„Vremea se încălzește treptat, mai ales în zonele deluroase. Cer variabil, înnorări accentuate în nord și est. Acolo ninge pe alocuri. Temperaturi minime între -15 și -5 grade, mai coborâte în depresiunile intramontane. Maximele termice se vor situa între -5 și +5 grade, mai ridicate în zonele deluroase”, arăta prognoza meteo pentru 1 decembrie 1989, potrivit Mediafax.
Citește și: Ce semnificație are 1 Decembrie. Tradiții și obiceiuri de Ziua Națională a României
Pe 1 decembrie 1989, jurnaliștii vorbea despre Unirea cea Mare, însă toate articolele erau mincinoase. În presa vremii nu se amintea nimic despre unirea Basarabiei cu România sau despre Bucovina, și nici despre rolul jucat de monarhie în privința conturării României mari.
Nicolae Ceaușescu a avut, de altfel, o zi foarte aglomerată cu ședințe privind agricultura, stilul de muncă al Guvernului, ministerelor, consiliilor populare, consiliilor oamenilor muncii și altele. A cerut atunci Marii Adunări Naționale să ia măsuri împotriva cadrelor care nu-și îndeplinesc responsabilitățile.
Liderul comunist a avut parte și de o vizită din partea lui Iulian Vlad, care l-a informat cu privire la întâlnirea dintre George Bush și Mihail Gorbaciov, în Malta. România era, în discuțiile cu pricina, o „țară cu probleme”, asupra căreia trebuiau impuse presiuni pentru implementarea unor reforme.
Ziua de 1 decembrie 1989 s-a încheiat, pentru Nicolae Ceaușescu, cu o ședință pe tema creșterii producției de halva, despre care auzise de la doctorul Iulian Mincu că era un bun substitut al produselor zaharoase. Halvaua urma să înlocuiască ciocolata pe piața românească.
Citește și: Secretul din decembrie 1989. Ce s-a întâmplat la execuția lui Nicolae Ceaușescu
În perioada comunistă, Ziua Națională nu era celebrată pe 1 decembrie. În anul 1944, România a întors armele şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva Germaniei. Astfel, 23 august a devenit ziua de referință pentru această sărbătoare. Gloria îi era adusă însă, lui Nicolae Ceaușescu și soției sale.
Pe 23 august, șoimi ai patriei, pionieri și muncitori îmbrăcați în straie de sărbătoare defilau în cinstea partidului și a conducătorului său. Se cântau melodii patriotice, iar „Stima noastra şi mândria, Ceauşescu, România!” sau „Partidul, Ceauşescu, România” erau printre cele mai rostite lozinci.
Numele lui Nicolae Ceaușescu era peste tot, de la pancarde până în glasurile românilor. Liderul comunist și partenera lui de viață, Elena Ceaușescu, urmăreau toate manifestațiile de la tribune.