Ce semnificație are 1 Decembrie. Tradiții și obiceiuri de Ziua Națională a României

Ce semnificație are 1 Decembrie? Ziua Națională a României este stabilită printr-o lege promulgată în anul 1990. Data de 1 Decembrie are o însemnătate specială pentru românii de pretutindeni, marcând un eveniment important din istoria țării noastre, care a avut loc în anul 1918.

Ce semnificație are 1 Decembrie, Ziua Națională a României?

Ziua Națională a României este sărbătorită pe data de 1 decembrie în fiecare an. Această dată, promulgată printr-o lege în anul 1990, marchează un moment important din istoria românilor. Vorbim despre Marea Adunare de la Alba Iulia, atunci când s-a votat unirea Transilvaniei cu România, în anul 1918.

Întâlnirea s-a finalizat cu hotărârea necondiționată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce organele reprezentative ale Basarabiei și Bucovinei au votat unirea, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918.

Cum arată acum Marv din Singur Acasă. ”Hoțul” s-a retras la o fermă și s-a apucat de sculptură

Ce pune Anna Lesko în salamul de biscuiți pe care-l servește la masa de Crăciun. Secretul celui mai gustos desert

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Chiar dacă atunci s-a votat oficial unirea celor două teritorii, primul pas către marea unire a fost făcut între 21 noiembrie și 4 decembrie 1918. Atunci, Sfatul Țării din Basarabia a proclamat Republica Democratică Moldovenească. Mai apoi s-a adoptat declarația de Independență pe data de 24 ianuarie.

Adunarea Națională de la Alba Iulia a adoptat o rezoluție prin care a fost atestată unirea tuturor românilor din Transilvania și Banat cu România. Pe data de 1 decembrie 1918, politicianul Vasile Godiș a citit rezoluția Unirii:

„Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre”.

Ziua Națională a României nu a fost sărbătorită mereu pe 1 Decembrie

În trecut, în perioada 1866-1947, Ziua Națională a României a fost sărbătorită pe data de 10 mai. Mai apoi, între anii 1948 și 1989 a fost sărbătorită pe data de 23 august.

10 mai a fost Ziua Națională a României după ce Prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringena depus în ziua de 10 mai 1866 jurământul în faţa adunării reprezentative a Principatelor Române Unite.

În anul 2015, Camera Deputaților a decis ca 10 mai să fie sărbătoare națională. Această zi marchează trei momente istorice importante. Este vorba despre începutul domniei lui Carol I, Independența de stat și încoronarea primului rege al țării.

La data de 30 decembrie 1947 a avut loc abdicarea Regelui Mihai I, atunci când a fost proclamată Republica Populară Română. Prin urmare, data de 23 august a fost adoptată drept ziua națională, fiind cunoscută ca ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România.

Tradiții și obiceiuri de 1 Decembrie

În fiecare an, Ziua Națională a României este marcată prin parade militare și alte evenimente patriotice. Cele mai populare parade militare au loc în București, acolo unde mii de soldați trec pe sub Arcul de Triumf și la Alba Iulia.

Peste tot în țară au loc astfel de parade sau evenimente, ceremonii de depuneri de coroane la monumentele eroilor. De asemenea, în unitățile de învățământ, de la școli primare la licee, sunt organizate diferite serbări sau proiecte pentru a celebra Ziua Națională a României.

În catedrale și biserici este oficializată slujba „Te Deum”. Prin aceasta, preoții îi pomenesc pe eroii neamului românesc care au luptat pentru Marea Unire din anul 1918.