Cum s-a făcut Marea Unire pe 1 Decembrie 1918. Discursul lui Iuliu Maniu: „Pentru a întemeia pentru vecie România unită şi mare”

Se împlinesc 105 ani de la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. Românii celebrează pe 1 decembrie Ziua Națională a României. Cum s-a înfăptuit ea, de fapt, în anul 1918 și ce discurs a fost susținut de marele om politic Iuliu Maniu în plenul Adunării Naționale.

Cum s-a făcut Marea Unire pe 1 decembrie 1918

1 decembrie reprezintă cel mai important moment din istoria României moderne. La această dată, cetățenii români sărbătoresc Marea Unire sau Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. Cum s-a înfăptuit ea, însă.

În anul 1859, avusese loc Unirea Principatelor Române, Moldova și Țara Românească. La vremea respectivă, Regatul României, condus de Carol I, apoi de Ferdinand, tocmai ieșise din război învingător, alături de aliații săi. Câștigase o poziție importantă în sud-estul continentului european.

Cum arată Cazinoul din Constanța după renovare. Imagini spectaculoase cu bijuteria arhitectonică de la malul mării

Fiica lui Mircea Diaconu, ADEVĂRUL despre moartea lui: ”Nu a murit de cancer la colon!”

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Citește și: Cum s-a „sărbătorit” 1 Decembrie în 1989. Pe vremea lui Ceauşescu, ziua arăta cu totul altfel

Al doilea moment important în istoria României

Prima provincie românească ce s-a unit cu România, în ciuda amenințărilor pe care le primea din partea Rusiei și a Ucrainei, a fost Basarabia. Aceasta și-a proclamat independența pe 24 ianuarie/6 februarie 1918. Demersul a fost aprobat cu majoritate de voturi de Sfatul Țări, pe 27 martie/9 aprilie 1918.

Pe 15/28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei a decis în unanimitate „unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu regatul României”, potrivit volumului „Istoria României în date”, publicată în anul 2003.

Transilvania și-a dorit să fie „printre naţiunile libere”

După înfrângerea Puterilor Centrale și prăbușirea Austro-Ungariei, mișcarea națională a românilor din Ardeal a devenit mai pronunțată, în toamna anului 1918. O declarație redactată de omul politic Vasile Goldiș arăta că Transilvania dorește să se numere „printre naţiunile libere”.

Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român, întrunit la Oradea, a adoptat în unanimitate declarația lui Vasile Goldiș, pe data de 29 septembrie/12 octombrie 1918, potrivit sursei citate. Omul politic a cerut „afirmarea şi valorificarea drepturilor, nestrămutate şi inalienabile, la deplina viaţă naţională”.

Citește și: Cine a fost Ioan Broșu, cel care a strigat prima oară ‘Trăiască România Mare’ pe 1 decembrie 1918, ziua visului împlinit

Discursul lui Iuliu Maniu în plenul Adunării Naționale

Marele om de stat Iuliu Maniu s-a implicat, la rândul său, în susținerea proiectului de rezoluție al Unirii, la Alba Iulia, ce prevedea alăturarea Transilvaniei, dar și a Banatului, Crişanei şi Maramureşului.

„Este de ajuns să pun în vederea Onoratei Adunării Naționale, că unirea tuturor Românilor într-un singur regat și într-un nedespărțit Stat este nu numai un ideal sfânt, isvorât din trecutul nostru și din Comoara vieții noastre sufletești, ci este și un drept indiscutabil al nostru, în baza ființei noastre naționale unitare.

Noi, fiii Națiunei Române de pretutindeni, suntem de aceeași obârșie, de aceeași fire, cu o singură și unitară limbă și cultură și suntem încălziți de aceleași tradiții sfinte și de aceleași aspirații mărețe. (Aplauze îndelungate).

Când toate acestea sunt unitare, poate încerca cineva, să împiedice manifestarea aceste unități și în ce privește viața politică, sufletește de mult înfăptuită? (…)

Din aceste considerații rog Onorata Adunare Națională să primească proiectul nostru de rezoluție, (primim, primim! Urale îndelungate), pentru a întemeia pentru vecie România unită și mare și a înstăpâni pentru totdeauna o adevărată democrație și deplină dreptate socială! (Urale nesfârșite. Primim unanim! Trăiască România Mare! Aplauze frenetice)”, este doar o parte a discursului lui Iuliu Maniu în plenul Adunării Naționale.

În urma acestei pledoarii, dar și a altora (a președintelui Consiliului Naţional Român Central, Ştefan Cicio-Pop și a lui Vasile Goldiș), Rezoluția de unire a fost adoptată în unanimitate. Momentul a rămas până astăzi unul de deosebită importanță în istoria României.