Pe 8 august 2008, Rusia a marcat începutul primului război din secolul XXI în Europa. Forțele rusești au început să invadeze Georgia. Conflictul militar în sine s-a încheiat în câteva zile, însă repercusiunile războiului ruso-georgian se resimt și astăzi. Cum intrau ruşii în Georgia în 2008 şi cum o fac în 2022.
Chiar și după paisprezece ani, consecințele războiului ruso-georgian încă se resimt. Ele încă modelează mediul geopolitic larg. Reacția internațională la invazia Rusiei în Georgia de pe data de 8 august 2008 a fost extrem de discretă. În comparație cu situația prezentă, Moscova a suferit atunci puține repercusiuni negative.
Liderii Uniunii Europene au făcut, bineînțeles, apeluri pentru o încetare a focului. Însă demersul nu părea să facă altceva decât să favorizeze interesele rusești. Statele Unite, conduse de Barack Obama, au cerut la scurt timp după invazia militară o restabilire a relațiilor cu Kremlinul.
Reacția conciliantă a autorităților europene și americane a fost interpretată de către Moscova drept o invitație neoficială la noi acte de agresiune în sfera de influență tradițională. La șase ani după războiul ruso-georgian, Vladimir Putin a declanșat o campanie militară mult mai cuprinzătoare împotriva Ucrainei. Forțele armate rusești aveau să ocupe Crimeea și mari porțiuni din regiunea Donbas, din estul țării.
Războiul ruso-georgian din 2008 este recunoscut, la scară largă, drept un eveniment de referință în tranziția de la epoca de cooperare post-sovietică dintre Rusia și Occident către climatul actual al Războiului Rece. Consiliul Atlantic a invitat mai mulți specialiști care să își împărtășească opiniile cu privire la consecințele acestui conflict. A fost abordat și impactul pe care războiul le-a avut asupra mediului de securitate internațional.
În anul 2008, Europa a fost martoră pentru prima dată, după înfrângerea lui Hitler din 1945, la un conflictul între marile puteri. Trupele rusești au atacat și au învins forțele georgiene într-un război de scurtă durată, provocat de Moscova și de reprezentanții săi din Osetia de Sud.
Din nefericire, reacția Occidentului nu a fost doar slabă, ci și lentă. Președintele francez Nicolas Sarkozy a negociat termenii de încetare a focului, pe care Moscova i-a încălcat fără a fi sancționată. Kremlinul a învățat că Occidentul a preferat să ignore – sau, cel puțin, să minimalizeze – comportamentul rău.
Astăzi, lecția învățată de Moscova este aplicată în Georgia. Agenția de presă internațională Nexta a publicat o imagine în care se poate observa diferența între felul în care intrau rușii în Georgia în anul 2008, comparativ cu modul în care o fac acum. Dacă în urmă cu paisprezece ani invazia se făcea cu arme, în prezent inamicii se simt invitați la scară largă în regiune.
Mai mult, linia de graniță dintre Osetia de Sud și restul Georgiei se mută în mod regulat cu câțiva metri mai mult spre interiorul țării. Occidentului i-a luat ceva timp – chiar prea mult timp – pentru a impune sancțiuni serioase Moscovei, iar în 2022 trăim cât se poate de clar consecințele acestei relaxări.
Dacă președintele american Joe Biden își va respecta, într-adevăr, promisiunea pe care a făcut-o în calitate de candidat la prezidențiale cu privire la o nouă abordare a relațiilor cu Moscova, înseamnă că în momentul în care Vladimir Putin va ajusta linia de graniță internă din Georgia vor urma sancțiuni dure.