Pe 8 august 2008, Rusia a marcat începutul primului război din secolul XXI în Europa. Forțele rusești au început să invadeze Georgia. Conflictul militar în sine s-a încheiat în câteva zile, însă repercusiunile războiului ruso-georgian se resimt și astăzi. Cum intrau ruşii în Georgia în 2008 şi cum o fac în 2022.
Chiar și după paisprezece ani, consecințele războiului ruso-georgian încă se resimt. Ele încă modelează mediul geopolitic larg. Reacția internațională la invazia Rusiei în Georgia de pe data de 8 august 2008 a fost extrem de discretă. În comparație cu situația prezentă, Moscova a suferit atunci puține repercusiuni negative.
Liderii Uniunii Europene au făcut, bineînțeles, apeluri pentru o încetare a focului. Însă demersul nu părea să facă altceva decât să favorizeze interesele rusești. Statele Unite, conduse de Barack Obama, au cerut la scurt timp după invazia militară o restabilire a relațiilor cu Kremlinul.
Reacția conciliantă a autorităților europene și americane a fost interpretată de către Moscova drept o invitație neoficială la noi acte de agresiune în sfera de influență tradițională. La șase ani după războiul ruso-georgian, Vladimir Putin a declanșat o campanie militară mult mai cuprinzătoare împotriva Ucrainei. Forțele armate rusești aveau să ocupe Crimeea și mari porțiuni din regiunea Donbas, din estul țării.
Războiul ruso-georgian din 2008 este recunoscut, la scară largă, drept un eveniment de referință în tranziția de la epoca de cooperare post-sovietică dintre Rusia și Occident către climatul actual al Războiului Rece. Consiliul Atlantic a invitat mai mulți specialiști care să își împărtășească opiniile cu privire la consecințele acestui conflict. A fost abordat și impactul pe care războiul le-a avut asupra mediului de securitate internațional.
În anul 2008, Europa a fost martoră pentru prima dată, după înfrângerea lui Hitler din 1945, la un conflictul între marile puteri. Trupele rusești au atacat și au învins forțele georgiene într-un război de scurtă durată, provocat de Moscova și de reprezentanții săi din Osetia de Sud.
Din nefericire, reacția Occidentului nu a fost doar slabă, ci și lentă. Președintele francez Nicolas Sarkozy a negociat termenii de încetare a focului, pe care Moscova i-a încălcat fără a fi sancționată. Kremlinul a învățat că Occidentul a preferat să ignore – sau, cel puțin, să minimalizeze – comportamentul rău.
Astăzi, lecția învățată de Moscova este aplicată în Georgia. Agenția de presă internațională Nexta a publicat o imagine în care se poate observa diferența între felul în care intrau rușii în Georgia în anul 2008, comparativ cu modul în care o fac acum. Dacă în urmă cu paisprezece ani invazia se făcea cu arme, în prezent inamicii se simt invitați la scară largă în regiune.
:format(webp):quality(80)/https://playtech.ro/stiri/wp-content/uploads/2022/09/nexta-rusii-in-georgia.png)
Mai mult, linia de graniță dintre Osetia de Sud și restul Georgiei se mută în mod regulat cu câțiva metri mai mult spre interiorul țării. Occidentului i-a luat ceva timp – chiar prea mult timp – pentru a impune sancțiuni serioase Moscovei, iar în 2022 trăim cât se poate de clar consecințele acestei relaxări.
Dacă președintele american Joe Biden își va respecta, într-adevăr, promisiunea pe care a făcut-o în calitate de candidat la prezidențiale cu privire la o nouă abordare a relațiilor cu Moscova, înseamnă că în momentul în care Vladimir Putin va ajusta linia de graniță internă din Georgia vor urma sancțiuni dure.