Cum influențează mâncarea fast-food creierul uman. Efectele negative pe care asupra minții, conform unui studiu

Trăim într-o lume a vitezei, în care de multe ori nu mai avem timp să stăm în bucătărie, și atunci alegem mâncarea fast-food. Dar te-ai întrebat cum influențează mâncarea fast-food creierul uman? Citește mai departe și află care sunt efectele negative pe care asupra minții, conform unui studiu.

Mâncarea fast-food este rapidă, dar nocivă

Mâncarea fast-food pare să fie la fiecare colț de stradă, iar românii au ajuns să iubească opțiunile rapide, ușoare și, adesea, ieftine disponibile. Cu toate acestea, comandarea în mod regulat a mâncării rapide bogate în calorii poate să nu pară cea mai sănătoasă alegere.

Descoperă aici: Alimentele care se transformă în zahăr după ce le-ai consumat. Unul e cu adevărat surprinzător, nu îl vei mai mânca!

Dieteticienii au căzut de acord, mâncarea fast-food are un conținut ridicat de grăsimi saturate, sodiu și zahăr adăugat. Dar care sunt efectele specifice pentru sănătate ale consumului de fast-food în fiecare zi?

Specialiștii au găsit cel puțin șase efecte secundare dacă alegem mâncarea fast-food. Acest lucru nu înseamnă că alegerea mâncării de tip fast-food ocazional și în porții mici nu se poate încadra în planul alimentației sănătoasă, dar nu în cantități mari și exagerând lucrurile.

Vezi aici: Cele mai sănătoase alimente pe care trebuie să le consumi zi de zi. Conțin cei mai mulți nutrienți

În timp ce mâncarea fast-food se poate încadra într-o dietă echilibrată, consumul regulat a mai mult de o masă zilnică va crește aportul de sodiu, spun specialiștii, dând exemplul unei mese constând într-un cheeseburger dublu, cartofi prăjiți mici și un milkshake miccare conține peste 1.500 de miligrame de sodiu. Dar, se pune o întrebare, și anume cum influențează mâncarea fast-food creierul uman? Citește mai departe și vezi care sunt concluziile extrase din cel mai recent studiu de caz.

Cum influențează mâncarea fast-food creierul uman?

Conform unui studiu publicat de National Geografic, consumul de alimente ultraprocesate care sunt de obicei bogate în sare, zahăr și grăsimi, ieftine și accesibile, poate crește riscul de anxietate, depresie și declin cognitiv.

Vezi și: Cele mai sănătoase alimente pentru creier, potrivit doctorului Vlad Ciurea: ”Sunt un fel de spiriduși care deschid căile optimismului”

Studiul mai arată că dietele bogate în aceste alimente au fost asociate cu un risc cu 44% mai mare de depresie și cu un risc cu 48% mai mare de anxietate, potrivit unei meta-analize publicate recent.

Într-unul dintre aceste studii, riscul a crescut în urma consumului a doar 33 la sută din calorii provenite din alimente ultraprocesate. Un studiu separat din Brazilia, care a urmărit 10.775 de persoane, a constatat că ingerarea a doar 20 la sută din calorii din aceste alimente a fost legată de o rată cu 28 la sută mai rapidă a declinului cognitiv, comparativ cu persoanele care au consumat mai puține alimente procesate.

Vezi date despre: Alimentele procesate vin la pachet cu risc de cancer și infarct: ce trebuie să eviți

Care sunt ffectele negative pe care asupra minții

Un alt studiu, cu concluzii mult mai alarmante, a urmărit aproximativ o jumătate de milion de persoane care trăiesc în Anglia, Scoția și Țara Galilor. Constatările scoase din acest studiu arată că pentru fiecare creștere de 10 procente a consumului de alimente ultraprocesate, riscul de demență a crescut cu 25 de procente.

”În timp ce relația exactă cauză-efect este încă necunoscută, cele mai puternice dovezi observaționale din studiile prospective înclină spre ideea că consumul unor cantități mari de alimente ultraprocesate crește riscul de apariție a depresiei în viitor”, a scris într-un e-mail cercetătorul principal, Melissa M. Lane, cercetător postdoctoral la Facultatea de Medicină a Universității Deakin, din Geelong, Australia.

Noile polemici, la nivel global, neprocesat vs. procesat vs. ultraprocesat

Alimentele procesate pot fi sănătoase, produsele ultraprocesate sunt cele care sunt legate de o sănătate precară, dar mulți nu știu care este diferența.

Află despre: Noul pericol din alimentele procesate. Nutriționistul Mihaela Bilic trage un semnal de alarmă

La modul general, spun specialiștii, alimentele ultraprocesate folosesc ingrediente care nu se găsesc în bucătăria unei case. O descriere mai precisă provine din sistemul de clasificare NOVA.

Pe baza sistemul de clasificare NOVA, s-a stabilit că alimentele neprocesate sau minim procesate, cum ar fi fructele proaspete sau congelate, legumele, fructele de mare, carnea, făina și pastele, au de obicei un singur element pe lista de ingrediente.

În același sistem, s-a stabilit și că ingredientele procesate, cum ar fi uleiurile vegetale, zahărul, amidonul de porumb, sunt extrase direct din alimentele neprocesate.

Citește despre: Alimentele irezistibile care te pot îmbolnăvi. Specialiștii trag un semnal de alarmă

Același sistem de clasificare NOVA mai arată că alimentele procesate, cum ar fi pâinea de panificație fără conservanți, majoritatea brânzeturilor și tonul, fasolea sau legumele conservate în sare și apă au liste de ingrediente scurte, cu termeni recognoscibili, iar sarea este principalul conservant.

Alimentele ultraprocesate includ articole precum sucuri, bomboane, prăjituri, torturi, batoane energizante, iaurt cu aromă de fructe, batoane și shake-uri de înlocuire a mesei, hotdogi, multe tipuri de pâine și cereale ambalate și mese congelate. Acestea sunt adesea bogate în grăsimi, zahăr și, sau sodiu și sunt de obicei îmbunătățite cu arome, coloranți, îndulcitori artificiali și, sau alți aditivi.

Concluzie

Deși a ajuns să ne placă,  și să ne fie mai la îndemână, concluzia studiilor enunțate anterior este că mâncarea fast-food este rapidă, dar nocivă, și în unele cazuri (așa cum s-a și demonstrat), poate genera chiar o anume tipologie de dependență.

Întreg sprectrul alimentelor procesate și ultraprocesate nu fac altceva decât să ne facă rău, în ultimă instanță.

Dar, cu toate astea, inclusiv alimentele bio, naturale, în ziua de azi prezintă riscuri, și asta datorită sistemelor chimice folosite la îngrășămintele folosite pentru cultivarea lor. Deci, se poate pune întrebarea, în cele din urmă, ce mai este sănătos în ziua de azi?