Criză de medicamente pe piața românească. Ce se întâmplă (exclusiv)

Criză de medicamente pe piața românească. Ce se întâmplă (exclusiv)
Se blochează accesul pacienților la tratamentele esențiale în România

Criză de medicamente pe piața românească. Penuria de medicamente este o problemă tot mai frecventă în Uniunea Europeană. Problema tratază, în special, medicamentele esențiale. În esență este vorba de medicamentele citostatice sau medicamentele pentru boli cronice. Aceste medicamente sunt destinate să răspundă nevoilor prioritare de sănătate. Deși penuria poate avea motive multiple, retragerile comerciale atrag tot mai multă atenție și interes, în special în unele țări din Europa Centrală și de Est. România face parte, din păcate, din această categorie. Medicamentele sunt retrase de pe piețe din cauza riscurilor pentru pacienți. Dar principalul motiv este unul comercial. Retragerile de medicamente din motive comerciale sau financiare sunt, de fapt, mai frecvente decât cele din motive de siguranță sau eficacitate, deși sunt insuficient analizate. Într-un interviu exclusiv pentru impact.ro Doinița Nela-Cocriș, vicepreședinte al Colegiului și farmacist primar, a tras un semnal de alarmă. Mesajul medicului anunță o nouă criză de medicamente pe piața românească.

O nou criză de medicamente pe piața românească. Se blochează accesul pacienților la tratamentele esențiale în România

Considerentele comerciale ale companiilor farmaceutice care activează în România au dus, în perioada 2016 – 2021, la mii de notificări de retragere de medicamente. Astfel, 70% din totalul actual al notificărilor de discontinuitate a medicamentelor monitorizate de Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) sunt din motive comerciale. Aproape 20% reprezintă singurul produs pentru o denumire comună internațională.

În același timp, aproape 10% dintre notificările de retragere comercială temporară se prelungesc pe termen nedefinit. Nu se oferă date de revenire pe piață. Datele statistice vobesc și că peste 30% au încetat să mai fie disponibile pentru pacienții români. Majoritatea au fost retrase definitiv de pe piața românească din motive comerciale.

România s-a confruntat în ultimii ani cu penurii critice. De exemplu, criza de imunoglobulinele și vaccinul ROR, în primăvara anului 2017. În unele cazuri, pacienții cronici au necesitat alte medicamente, de exemplu Oxacarbazepina. Medicamentul este utilizat pentru tratarea epilepsiei.

Între timp, criza unor medicamente standard de chimioterapie de primă linie riscă în continuare să se adâncească în România. În toate aceste cazuri, distribuitorii paraleli, nu numai că au oprit în mod voluntar exporturile, dar au găsit medicamente disponibile în alte țări din Europa Centrală și de Est și le-au donat sau le-au importat în paralel, umplând astfel golul creat de aceste lipsuri, la prețuri mai mici sau la același preț cu produsele originale. Într-un interviu exclusiv pentru impact.ro Doinița Nela-Cocriș, vicepreședinte al Colegiului și farmacist primar, spune:

„Mai nou, aceasta este principala problemă, lipsa suspensiilor pentru copii. Ca farmaciști nu avem soluții directe, fiindcă noi putem putem oferi decât ceea ce avem în stocuri.

Nu ai în farmacie, nu ai ce să oferi! Nu au nici depozitele, deci este o problemă la importul acestor medicamente”, a afirmat pentru impact.ro Doinița Nela-Cocriș, vicepreședinte al Colegiului și farmacist primar.

Ce se întâmplă și care este reacția autorităților

Un alt efect al acestei posibile noi crize este și taxa claw-back, despre care am mai vorbit aici. Noua criză de medicamente pe piața românească are în spate și această taxă, care apasă extrem de greu pe umerii importatorilor, în special. Deși s-a pus problema micșorării acestei taxe, autoritățile nu au mai reacționat. Mulți importatori au decis, ulterior, să diminueze importurile de medicamente esențiale și chiar eliminarea unora, ca cele exemplificate anterior.

„Atunci când aflăm despre absența unui medicament, cu folosință pe scară largă, cei mai mulți dintre noi avem tendința de a ne face stocuri. Nu mai iei un flacon.

Îi ceri farmacistului două sau chiar trei, fiindcă prețul său nici nu mai contează. Tot ce contează e doar medicamentul în sine!”, adaugă Doinița Nela-Cocriș, vicepreședinte al Colegiului și farmacist primar.

În aprilie, Marcel Ciolacu, liderul PSD, era printre primii care anunța decizia de modificare a taxei claw-back, dar a rămas doar la nivel declarativ.

„Împreună cu colegii mei din Parlament am început acest demers de a schimba taxa claw-back. Cred că şi interesul nostru şi al Ministerului Sănătăţii este să încercăm să ţinem sub control preţul final.

Mai ales la medicamentele mai ieftine, la medicamentele generice. E nevoie totuşi să ne aşezăm cu toţii la masă, înţelegem cu toţii sistemul, înţelegem cu toţii greutăţile, dar trebuie să ne gândim în primul rând la români.”, a declarat Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, pentru Antena 3.

Taxa a fost modificată în 2020, de la 28%, cât a fost inițial, la 20%. Cu toate astea taxa claw-back micșorată nu a ajutat cu nimic la rezolvarea crizei de pe piața românească.