Copiii moștenesc inteligența de la mamă sau de la tată?! Cercetătorii au dat răspunsul

O nouă cercetare stabilește că inteligența este moștenită de la mamă, spune pare-se un nou studiu genetic. Premisa pare a fi că știința a urmărit „genele inteligenței” până la cromozomul X. Presupusul studiu mai spune că este mai probabil ca micuții să moștenească inteligența de la mame. Conform geneticienilor, genele inteligenței sunt localizate pe cromozomii X. Potrivit cercetătorilor, genetica unei mame determină cât de inteligenți sunt copiii ei, iar tatăl nu face nicio diferență.

A reușit sau nu, genetica să determine acest lucru?

Mamele tind să aibă doi cromozomi X, dar nu sunt cromozomi identici și, bineînțeles, au primit unul dintre ei de la tatăl lor. În general, mamele transmit un singur X copiilor lor. După ce cei doi cromozomi X fac ei înșiși un mic schimb genetic. Iar acești copii primesc la rândul lor al doilea cromozom sexual (X sau Y) de la tații lor. Ceea ce se află pe X poate trece de la mamă la copil sau de la tată la fiică. Dar cei doi cromozomi X pe care îi are mama nu sunt identici și nu dublează deloc în mod automat șansele de a moșteni o anumită variantă.

Bătaie de joc! Judecătoarea lui Vlad Pascu, gest IREAL în public. Românii au rămas mască

Scandal! Smiley s-a filmat când își lovește soția. Gina Pistol e…

WOW! Carmen Iohannis i-a ȘOCAT pe toți! Cum a apărut în public: s-a văzut...

Dar mai este și altceva. Poate știți că mulți oameni umblă cu doi dintre acești cromozomi, în timp ce alții dintre noi par să funcționeze foarte bine cu unul singur. „Dozajul dublu de gene”, cum este denumit de geneticieni, pentru persoanele cu doi cromozomi X este ajustat în jos într-un mod inteligent. Fiecare celulă dezactivează cea mai mare parte a unui X sau a celuilalt. Așadar, moștenirea unei variante de genă legată de X nu este o garanție că aceasta va fi chiar folosită, deoarece unele celule ar putea pur și simplu să o închidă.

Toată lumea are cel puțin un cromozom X

Mama Natură îi distribuie întregului spectru uman, adică nouă, tuturor. În cele din urmă, atunci când moștenești un cromozom X, cu excepția unei deleții majore, primești orice gene se află pe acel cromozom, legate sau nu de inteligență. Desigur, asta se referă într-adevăr la variantele de gene care ar putea fi legate de inteligență, nu doar la gene.

Specialiștii spun că poate jumătate din inteligența noastră, așa cum o definim și o măsurăm în prezent, este moștenită. Dar, această proporție este, la rândul ei, fracturată în multe și multe variante genetice împrăștiate în genomul nostru.

„Aceste variante operează împreună în diferite moduri pentru a forma ceea ce noi considerăm a fi inteligență. Și fiecare dintre aceste fragmente de ereditate care contribuie este la rândul său supus unei serii de factori de mediu. Atât în lumea sa moleculară imediată, cât și în intrările în întregul organism.

Majoritatea vor influența funcția. Iar această influență continuă și după naștere, ca o interacțiune reciprocă continuă a variantelor genetice și a mediului. Este strat după strat după strat după strat de piese care interacționează. Deci nu doar mama. Nu doar cromozomul X. Nici măcar doar genele.”, explică specialitșii geneticieni.

Cercetătorii au descoperit că există gene condiționate

Cercetătorii au descoperit că există gene condiționate care se activează numai atunci când sunt moștenite de la mamă și care sunt cruciale pentru buna dezvoltare a embrionului. În timp ce genele „condiționate” sună ca și cum ar trebui să aibă părul strălucitor sau corpul tonifiat, ceea ce înseamnă de fapt sunt secvențe de gene care sunt înregistrate ca fiind de origine maternă. Chestia este că, pentru ca totul să funcționeze, avem nevoie și de gene etichetate complementar ca fiind de origine paternă.

„Cercetătorii au descoperit că embrionii au supraviețuit atunci când au fost menținute celule embrionare normale. Când au manipulat restul, au creat mai mulți șoareci de laborator modificați genetic care nu s-au dezvoltat în același mod.

Șoarecii care au primit o doză suplimentară de gene materne au dezvoltat capete și creiere mai mari, dar corpuri mai mici. În schimb, șoarecii care au primit o doză suplimentară de gene paterne au avut creiere mai mici, dar corpuri mai mari.”, se mai spune în studiu.

Ceea ce este descris sunt rezultatele unei lucrări din 1996 care raportează folosirea unor embrioni de șoarece care erau un amestec de celule, unele purtând genomuri paterne duble și altele purtând genomuri materne duble. Unele părți ale creierului de șoarece care s-au dezvoltat purtau mult mai mult din unul decât din celălalt.

Alte părți ale creierului au prezentat un model invers. Autorul principal al lucrării respective, Barry E. Keverne, cercetător în neuroștiințe la Universitatea Cambridge, a scris el însuși în 2013 despre ceretare. Acsesta spunea că unele dintre constatări ar fi putut fi rezultatul unui „eșec al acestor celule (dublu paterne) de a se dezvolta și de a supraviețui atunci când ajung la cortexul în curs de dezvoltare.”

De asemenea, cercetările arată clar că genetica nu este singurul factor determinant al inteligenței. Se estimează că doar 40-60% din inteligență este ereditară, lăsând o proporție similară dependentă de mediu.