O comoară valoroasă, unicată în România, a fost descoperită, în primăvara acestui an, de către un pasionat de istorie, în zona de sud a județului Prahova. Anunțul a fost făcut, luni, 2 august, într-o conferință de presă, de către dr. Bogdan Ciupercă, şeful Biroului de arheologie din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova. Câți bani primește românul din valoarea tezaurului.
Comoara este un tezaur format din 35 de monede, 4 cercei din aur şi un cercel din argint, toate piesele datând din secolul al XI-lea. Potrivit dr. Bogdan Ciupercă, descoperirea făcută de bărbatul din Prahova este una dintre cele mai importante din județ, în ultimii 30 de ani.
Unicitatea tezaurului este dată de faptul că această comoară provine din secolul al XI-lea, o perioadă considerată „agitată” în istoria Dunării. De asemenea, monedele fac parte dintr-o singură emisiune a unui singur împărat bizantin – Nichifor III Botaneiates (1078 – 1081), acestea fiind destul de rare.
„Sunt 35 de monede şi 4 cercei din aur şi un cercel din argint, care urmează să fie restaurat. Prezenţa cerceilor sugerează că această mică comoară a aparţinut unui militar. Există acest obicei (…) legat de faptul că soldaţii, în taberele militare, jucau jocuri de noroc”, a spus dr. Bogdan Ciupercă.
Câți bani primește românul din valoarea tezaurului. Descoperirea tezaurului a fost posibilă cu detectorul de metale al pasionatului de istorie. Comoara, alcătuită din 35 de monede şi 4 cercei din aur şi un cercel din argint, va fi inclusă în Patrimoniul cultural național, iar românul norocos, cel care a găsit tezaurul, va fi recompensat cu o sumă reprezentând 45% din evaluarea finală a tezaurului.
O altă descoperire arheologică importantă a fost făcută în județul Timiș, la sfârșitul anului 2020. Atunci, datorită săpăturilor arheologice desfășurate de Muzeul Național al Banatului în situl Cetății medievale Jdioara, rezultatele au fost peste așteptări: s-au descoperit urmele unei clădiri dacice cu fundaţie din piatră, dar şi alte relicve, în special din ceramică.
“Prima campanie de săpături sistematice s-a desfăşurat la sfârşitul toamnei acestui an (anul 2020 n.red.). Rezultatele obţinute din această scurtă campanie au fost peste aşteptări, fiind scoase la lumină urmele unei clădiri dacice, cu fundaţie din piatră şi pereţi din chirpici.
Totodată, au fost documentate mai multe faze de nivelare a terasei, datând din aceeaşi perioadă. Cea mai consistentă categorie de obiecte descoperite a fost ceramica”, anunțau atunci reprezentanţii muzeului.