Cine va afla tot ce scrii pe WhatsApp. Vești proaste pentru toți românii, în curând

Cine va afla tot ce scrii pe WhatsApp. Vești proaste pentru toți românii, în curând

Atunci când trimite mesaje private prin intermediul aplicațiilor de gen, până acum aveam convingerea că nu pot fi văzute de alții, și nici interceptate de cine-știe-ce servicii secrete. Conform Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI), cel puțin în România, acest lucru este pe cale să se schimbe. Există un proiect de lege, trimis de Guvernul Cîțu spre validarea în Parlament, care prevede lărgirea drepturilor Serviciilor Secrete din România pentru interceptarea conversațiilor prin intermediul aplicațiilor de chat, precum WhatsApp, Signal, Telegram, sau Facebook Messenger. România ar deveni primul stat european care, prin acest demers, ar obliga companiile ce dețin aplicațiile, să se înscrie la ANCOM și să furnizeze aceste date.

„Big Brother” la un alt nivel

Sunt securizate comunicațiile noastre online? Cine are acces la ele? Filmele științifico-fantastice explorează deseori o realitate în care un fel de sistem „Big Brother” ne monitorizează fiecare acțiune. Cu toate acestea, acest lucru nu descrie în mod realist prezentul, cel puțin nu încă.

Utilizând servicii de mesagerie care criptează textele, imaginile și videoclipurile noastre de la expeditor la destinatar, prin criptare de la un capăt la altul, conținutul lor nu poate fi interceptat în tranzit. Cheile necesare pentru a da sens datelor criptate sunt stocate doar pe dispozitivele care comunică între ele, permițând doar destinatarilor să vadă conținutul. Acest lucru face abstracție de dezvăluirea metadatelor, precum și de posibilitatea de a sparge dispozitivele utilizatorilor sau de a accesa stocarea în cloud care poate include mesaje decriptate.

Comisia Europeană pregătește o legislație

Dar Comisia Europeană (CE) pregătește  o legislație menită să limiteze răspândirea materialelor de exploatare sexuală a copiilor. Legislația, denumită „controlul chat-ului”, va impune căutarea automată a tuturor mesajelor și corespondenței electronice personale ale fiecărui cetățean pentru conținutul presupus suspect în căutarea pornografiei infantile. Cazurile suspecte vor fi notificate poliției.

Până în prezent, doar serviciile de comunicații din SUA, cum ar fi Facebook Messenger, Google Gmail sau Microsoft Outlook, utilizează în mod voluntar o astfel de monitorizare generală. Potrivit poliției federale elvețiene, în marea majoritate a cazurilor, cetățeni nevinovați sunt suspectați că au comis o infracțiune din cauza proceselor nesigure utilizate. De exemplu, pot fi raportate fotografii inofensive de familie pe plajă sau sexting consensual.

Cu toate acestea, CE analizează scanarea pe partea clientului (CSS) ca o posibilă metodă de a examina chiar și mesajele criptate de la un capăt la altul pentru a detecta conținutul suspect. Aceasta ar presupune ca aplicația de mesagerie, WhatsApp sau Signal, de exemplu, să creeze o amprentă digitală a conținutului care urmează să fie trimis, care ar fi apoi comparată cu o bază de date cu conținut presupus ilegal. În cazul în care algoritmul raportează un rezultat pozitiv, mesajul nu ar fi trimis și ar fi raportat autorităților de aplicare a legii.

Dar toate astea pălesc pe lângă ceea ce, conform Asociației pentru Tehnologie și Internet, cu ceea ce a propus Guvernul Cîțu parlamentului pentru validare.

ApTI acuză Guvernul României de interceptarea conversațiilor private
„Big Brother” la un alt nivel

ApTI acuză Guvernul României de interceptarea conversațiilor private pe WhatsApp

Reprezentanții Asociației pentru Tehnologie (ApTI) și Internet spun că pe masa parlamentarilor se află un proiect de lege care ar dori valdiată lărgirea drepturilor Serviciilor Secrete românești pentru interceptarea conversațiilor prin intermediul aplicațiilor de chat, precum WhatsApp, Signal, Telegram, sau Facebook Messenger.

Conform celor de la ApTI, proiectul de lege pentru transpunerea directivei UE 2018/1972 (Codul european al comunicațiilor), care de fapt înlocuiește alte 4 directive, este un mega-proiect legislativ care transpune măsuri în mare parte interesante doar pentru cei interesați de domeniul comunicațiilor electronice și de ce face ANCOM.

Tot cei de la ApTI spun că proiectul a fost printre ultimele documente aprobate de Guvernul Cîțu, înainte de a preda ștafeta lui Nicolae Ciucă. Potrivit informațiilor ApTI, proiectul era pe masa Ministerului Telecomunicațiilor încă din noiembrie 2020, iar măsurile trebuiau să fie adoptate, conform directivei europene, din 21 decembrie 2020. Numai că nu s-a întâmplat atunci, iar acum, spune ApTI proiectul a trecut de votul din Camera Deputaților, în urmă cu două zile, pe 7 decembrie.

S-au adus modificări de ultimă oră

După ce au consultat cu atenți documentul, având 300 de pagini, cei de la ApTi au constatat că, față de versiunea din noiembrie 2020, la cea votată acum s-au adus modificări de ultimă oră, mai exact adăugarea unui artico în plus, față de cele existente, după cum urmează:

„Art.10^2. — (1) Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP şi furnizorii de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere au obligaţia să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică ori a actelor de autorizare dispuse în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv:

a) să permită interceptarea legală a comunicaţiilor, inclusiv să suporte costurile aferente;

b) să acorde accesul la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate în reţelele proprii;

c) să furnizeze informaţiile reţinute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaţilor sau clienţilor, modalităţi de plată şi istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente;

d) să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente.

(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) – c) se aplică în mod corespunzător şi furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice.”, se precizează în proiectul de lege trimis în Parlament.

ApTI explică noul articol introdus în lege

Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP – sunt de fapt aceiași cu furnizorii de găzduire web (de fapt, deja reglementați în legea 365/2002), care oferă serviciile „pe teritoriul României” conform definiției nou inventate din art 4 alineatul (1), noul punct 9^5. Serviciu de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere – este ce se numea acum câțiva ani „mesagerie instatanee sau mesaje chat” și practic intra în categoria asta Skype, WhatsApp, Facebook Messanger, Signal, Wire, Telegram sau pentru cei mai nostalgici Yahoo Messanger, AIM, ICQ sau chiar IRC.

Pentru o minte (sau altceva) mai creață, ar fi un serviciu de comunicații interpersonale care se integrează perfect în definiția imberbă din art 4 alineatul (1), noul punct 9^3 chiar și Chaturbate sau LiveJasmin. (ca să se clătească și ochiul lor, că să zic așa). Atenție, aceștia nu sunt doar cei care oferă serviciile „ pe teritoriul României”. (cuvânt cheie- indiciu: „tranzitat”). Organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale – este aceiași terminologie vagă deja declarată neconstituțională în 2008 (și alte decizii). Oricum nimeni nu este în stare sa facă lista lor, cu atât mai mult cu privire la atribuțiile exacte, legea din 1991 find la fel de vagă și astăzi.”, spun cei de la ApTI.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI