Seismicitatea din România este grupată în mai multe zone epicentrale și, statistic, cutremurele cu magnitudine 6 și peste apar în Vrancea aproape la 10 ani, cu magnitudinea 7 la fiecare 33 de ani, în timp ce cele cu magnitudinea 7,5 sau peste la fiecare 80 de ani. Ai mai jos lista celor mai mari seisme din țară în ultimii 200 de ani.
Seismicitatea din țara noastră este grupată în mai multe zone epicentrale: Vrancea, Făgăraș – Câmpulung, Banat, Crișana, Maramureș și Dobrogea de Sud. Alte zone epicentrale de importanță locală pot fi găsite în Transilvania, Galați, în zona Jibou și râul Târnava, în partea de nord și de vest a Olteniei, în nordul Moldovei și în Câmpia Română.
În ultimii 200 de ani, România a fost zguduită de numeroase cutremure de magnitudine mai mare sau mai mică, însă cele mai puternice au fost cutremurul din 1802, cu magnitudinea de 7,9 pe scara Richter, și cel cele din secolul XX, din 1940 și 1977 cu magnitudini de 7,7, respectiv 7,4 pe scara Richter. Cauzele acestor mișcări ale scoarței terestre din România sunt de cele mai multe ori naturale, însă specialiștii nu exclud nici intervenția omului.
În România, cele mai puternice seisme se produc în curbura estică a munților Carpați, anume în zona Vrancea, zona seismică cu activitate aproape permanentă, generând numeroase cutremure mai mult sau mai puțin puternice, în fiecare secol. Practic, zona este responsabilă de peste 90% din totalul cutremurelor produse în țară, eliberând peste 95% din energia seismică.
„Bucureştiul este cea mai vulnerabilă zonă urbană care este afectată de seismele din Vrancea, dar şi alte localităţi precum Iaşi, Craiova, Ploieşti, Focşani şi chiar şi localităţile din nordul Bulgariei sau din Republica Moldova. Cutremurele vrâncene produc avarii mari, pe o arie foarte mare, acesta fiind o altă caracteristică a lor.
Efectele sunt foarte mari pe o anumită direcţie faţă de Vrancea, respectiv nord-est către Moldova şi sud-vest către Câmpia Română. Din păcate, Bucureştiul este exact pe această direcţie. Dacă era situat în Transilvania, din acest punct de vedere, ar fi fost mult mai bine”, a explicat directorul științific al Institutului Național de Fizică a Pământului (INFP), Mircea Redulian.