Cele mai mari dosare de corupție de după 1990. 5 cazuri în care statul român a pierdut enorm

Corupția în România a fost și încă este una dintre cele mai mari probleme din ultimii 30 de ani. Din cauza Europei suntem la coada Europei la mai multe capitole. Nu avem destule spitale, autostrăzi și infrastructura necesară. Timp de mai mulți ani, politicienii români au condus această țară doar în scopuri egoiste, cu gândul să facă averi.

Rădăcinile corupției în România

Corupția în România nu a început după revoluție, ea era existentă și în timpul comunismului. Pe atunci, să pleci cu câteva produse de la fabrică sau să dai o mică „atenție” pentru a rezolva o problemă sau pentru un favor erau obiceiuri cunoscute și nimeni nu se mira. O cafea, alcool sau o ciocolată erau primite de către profesori, doctori sau funcționari publici. În anumite cazuri, dar mai rar, se dădea și polul, 20 de lei palmați cu grijă. Țigările, mai ales Kent, erau cheia pentru orice ușă.

După anii ’80, atunci când mâncarea se găsea mai rar, era bine să te apropii de șefii de depozit sau gestionarii magazinelor alimentare, asta dacă voiai să pui pe masă mai multe produse. Desigur, în schimbul unor mici atenții. Nu existau corupții foarte mari deoarece Miliția și Securitatea erau prezente peste tot. Pedepsele erau și ele pe măsură.

Imagini de senzație cu Andreea Esca în vacanța din Dubai. Cum arată vedeta în costum de baie la 52 de ani

Imagini rare cu fiica lui Crin Antonescu. Ce meserie are Irina la 23 de ani

Cum arată casa Ilinei Pârvu de la Visuri la Cheie, după ce a fost renovată de PRO TV

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Cel mai cunoscut a fost cazul Ștefănescu. Acesta a fost un gestionar ce a făcut averi uriașe furând de la statul socialist. A ajuns să fie executat de către comuniști, povestea lui fiind relatată și într-un film, „Secretul lui Bachus”.

Corupția de după Revoluție

Imediat după Revoluție, dorința de a avea cât mai mult a pus stăpânire pe toată lumea. Acea „mică atenție” s-a transformat în șpagă, era diferită în funcție de ce îți doreai. De asemenea, apare și mita electorală, folosită de politicieni pentru a sta la putere cât mai mult. Corupția a ajuns la toată lumea, de la politicieni de cel mai înalt rang, la ultimii funcționari din primării, doctori și profesori. Toate acestea se petreceau din cauza instabilității economice și sărăciei. Politicienii erau principalii vinovați pentru această situație. Cu toate acestea, ei dădeau legi în avantajul lor. Datorită acestor legi, ei facilitau și încurajau furtul, iar în final, legi pentru a scăpa de pușcărie.

5 cazuri de corupție în care statul a pierdut enorm

• Dan Voiculescu, senator PC – dosarul „ICA” 2003

Dan Voiculescu a fost acuza de faptul că s-a folosit de influența sa politică în privatizarea Institutului de Cercetare Alimentară, ICA. Avea o valoarea e aproximativ 8 milioane de euro, dar a fost cumpărat de compania sa, Grivco, la un preț de doar 100.000 de euro. Dan Voiculescu a fost condamnat, pe 8 august 2014, la 10 ani de închisoare cu executare.

• Adrian Năstase, prim-ministru – dosarul „Trofeul calității” 2004

Adrian Năstase a fost acuzat de faptul că și-ar fi finanțat campanie electorală din 2004 cu taxele plătite de firmele ce s-au înscris la concursul „Trofeul calității”, organizat în același an. Fostul prim-ministru a fost condamnat, pe 20 iunie 2012, la 2 ani cu executare.

• Cristian Anghel, primar Baia-Mare – dosarul „Horea 46” 2006

Primarul a decis ca Primăria Baia-Mare să cumpere o clădire la un preț mult mai mare față de cel corect. Daunele au fost estimate la aproximativ 400.000 de euro. Pe 17 martie 2010, Cristian Anghel a fost condamnat la 2 ani și 6 luni de închisoare cu executare.

• Marius Isăilă, senator PSD – dosarul „Trafic de influență” 2012-2013

Marius Isăilă a cerut 200.00 de euro unui om de afaceri pentru a bloca un control ANAF la firma acestuia. Controlul a continuat, iar acesta a mai cerut 150.000 de euro să intervină. În 2013 a cerut altă sumă, de data aceasta 20.000 de euro pentru a interveni pe lângă diferiți funcționari publici. A fost condamnat la 5 ani și 4 luni de închisoare cu executare pe 10 noiembrie 2016.

• Liviu Dragnea, președinte al CJ Teleorman PSD – dosarul „Angajări fictive de la DGASPC Teleorman” 2006-2012

A fost condamnat pentru instigare la abuz în serviciu. Dosarul viza angajarea fictivă a două angajate, Anisa Niculina Stoica și Adriana Botorogeanu. Cele două au fost angajate ilegal la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman, când cele două lucrau, de fapt, la PSD Teleorman. Liviu Dragnea a fost condamnat pe 27 mai 2019 la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare.