Vlad Țepeș, cunoscut ca cel mai controversat domnitor din istoria românilor, a fost reevaluat în timpul regimului Ceaușescu, conform istoricilor, după lungi perioade în care persoana sa era asociată cu poveștile înfricoșătoare care circulau despre el. Tu știai cine a fost cel mai mare tiran din lume?
Vlad Țepeș, cunoscut ca domnitor al Munteniei în perioada 1431 – 1476, a câștigat în ultimele decenii o importanță mare în istoria românilor. Deși figura sa a fost subiectul unor interpretări variate de-a lungul timpului, perspectiva asupra sa în rândul istoricilor a suferit transformări semnificative.
Reconfigurarea imaginii lui Vlad Țepeș a avut loc în timpul mandatului fostului lider comunist al României, Nicolae Ceaușescu.
Înainte de anii ’60, domnitorul muntean din secolul al XV-lea era perceput în mare parte ca un tiran nemilos, cunoscut mai ales pentru atrocitățile pe care se spune că le-ar fi comandat în timpul domniei sale. Totuși, potrivit unor istorici, regimul lui Ceaușescu l-a „reabilitat”.
În timp, domnitorul care a servit drept inspirație pentru povestea lui Dracula a fost reintegrat printre eroii naționali ai istoriei României, însă nu a atins același nivel de venerație ca Mihai Viteazul sau Ștefan cel Mare.
Începând cu anii ’60, unii istorici l-au prezentat ca un erou deosebit din istoria României, recunoscut pentru abilitățile sale de stat și devotamentul față de independența țării. Succesele sale în confruntările cu otomanii au fost exagerate în lucrările unor istorici, în timp ce aspectele sale mai controversate au fost minimizate sau ignorate.
„Istoricii comuniști au subliniat scopul politic al lui Vlad, care a menținut ordinea și a căutat să-și apere statul de amenințările interne și externe. El a fost prezentat ca fiind motivat de un simț al datoriei civice, în acord cu valorile pe care Partidul Comunist Român a căutat să le insufle în România. Vlad a fost descris ca un exponent al guvernării autoritare centralizate, evocând din nou paralela cu natura guvernării Partidului Comunist. El a fost, de asemenea, creditat cu inventarea „armatei poporului” și a războiului psihologic. În comparație mai deschisă cu Ceauşescu, Vlad a fost portretizat ca luptând pentru a păstra independența Țării Românești în fața unui imperiu mult mai puternic (pentru otomani citiți Uniunea Sovietică), demonstrând ce ar putea realiza o țară mică sub conducerea corectă. În acest sens, „politica externă” a lui Vlad a oferit un model timpuriu pentru cel urmat de Ceauşescu”, arăta dr. Duncan Light, în studiul „Statutul lui Vlad Țepeș în România comunistă: o reevaluare”.
Pe măsură ce figura lui Vlad Țepeș a devenit din ce în ce mai venerată în calitate de erou național, regimul Ceaușescu a întreprins diverse inițiative pentru a-l omagia.
Au fost renovate locurile asociate cu domnitorul medieval, cum ar fi Curtea domnească de la Târgoviște și Curtea veche din București, transformându-le în atracții turistice deschise și promovate. Statui în cinstea sa au fost ridicate la Târgoviște, Giurgiu și Ploiești, au fost produse filme dedicate lui, iar străzi din diverse orașe au primit numele său. În 1976, România a sărbătorit „Anul Dracula”, marcând 500 de ani de la decesul său.
Potrivit istoricului Duncan Light, există puține dovezi că Nicolae Ceaușescu ar fi fost un admirator al lui Vlad Țepeș.