Ce vârstă reală are creierul tău, de fapt. Testul pe care românii trebuie să îl facă

Când ne uităm în oglindă, ridurile și firele de păr gri ne arată cât de repede îmbătrânim la exterior. Dar cum putem să ne dăm seama de viteza cu care îmbătrânim la interior? Medicii au dezvoltat un test care ne va dezvălui „vârsta reală a creierului”. Testul se bazează pe o serie de întrebări legate de stilul de viață, cum ar fi condiția fizică, consumul de alcool, fumatul, greutatea și colesterolul. Acești factori de stil de viață pot crește riscul de demență mai târziu în viață, și afectează în principal creierul. Noul instrument de calculare a numărului de celule cerebrale pe care le pierdem și a vitezei cu care le pierdem este dezvoltat de Public Health England. Acesta este conceput pentru a ne încuraja să ne implicăm în obiceiuri sănătoase înainte de a fi prea târziu.

Testul care poate dezvălui cât de repede îmbătrânește creierul tău

Testul computerizat va fi testat de către medici și va fi oferit pacienților de vârstă mijlocie. Charles Alessi, responsabilul PHE pentru demență, a declarat pentru The Mirror că acest program este voluntar.

Medicii deja au efectuat controale de sănătate și acest lucru extinde ceea ce-și propun prin acest test. Charles Alessi spune că nu este vorba despre screening și că testul nu este unul obligatoriu.

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, , la 17 ani de când s-a mutat în America

Cum arată Ștefan Hrușcă acum, la 67 de ani. Artistul este de nerecunoscut

EA este una dintre cele mai importante femei din politica românească! O recunoști?

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

„Oferim oamenilor o oportunitate de a ști exact cum pot influența factorii de risc rata de declin a funcțiilor lor cognitive. Demența este un întreg grup de afecțiuni și putem gestiona unele dintre riscuri.”, spune Charles Alessi, responsabilul PHE, conform The Mirror.

Testul cu 25 de întrebări despre „Vârsta reală a creierului”

Un test similar a fost deja dezvoltat de Dr. Vincent Fortanasce, profesor clinic de neurologie la Universitatea din California de Sud. Acesta nu poate diagnostica demența, dar pretinde că vă poate oferi o bună indicație a „vârstei creierului”. Iată mai jos, aveși testul cu cele 25 de întrebări, ulterior și scorul răspunsurilor.

Răspundeți la fiecare întrebare cu Da sau Nu

1. Dorm șapte sau mai multe ore de somn în fiecare noapte.

2. Mănânc zilnic cel puțin cinci sau mai multe porții de fructe și legume bogate în antioxidanți (citrice, ardei verzi, spanac, broccoli, mere, roșii, varză kale).

3. Mănânc zilnic cel puțin o porție de afine, zmeură sau mure.

4. Mănânc pește la cuptor sau la grătar cu conținut ridicat de acizi grași omega-3 (cum ar fi somonul și macroul) de cel puțin trei ori pe săptămână.

5. Iau suplimente de ulei de pește cu conținut ridicat de acizi grași omega-3 sau suplimente de semințe de in de cel puțin cinci ori pe săptămână.

6. Iau suplimente de acid folic împreună cu multivitamina mea zilnică.

7. Iau zilnic o doză mică de aspirină, care, potrivit studiilor, ar putea încetini declinul cerebral prin menținerea fluxului sanguin către creier.

8. Beau vin roșu sau suc de struguri de cel puțin cinci ori pe săptămână.

9. Fac exerciții fizice în majoritatea zilelor săptămânii, timp de cel puțin 30 de minute de fiecare dată.

10. Citesc cărți provocatoare, fac cuvinte încrucișate sau Sudoku sau mă implic în activități care necesită o învățare activă,

memorare, calcul, analiză și rezolvare de probleme cel puțin de cinci ori pe săptămână.

11. Colesterolul meu total este mai mic de 5 milimoli pe litru (mmol/l).

12. Colesterolul meu LDL  este mai mic de 3 mmol/l (medicul dumneavoastră de familie sau asistenta medicală poate efectua un test de colesterol și va lua o probă de sânge fie cu o seringă, fie prin înțepare în deget).

13. Am „genele longevității” în familia mea, cu membri care au trăit până la 80 de ani și mai mult fără pierderi de memorie.

14. Nu sunt obez (mai puțin de 1,4 kg în plus pentru o femeie; mai puțin de 1,5 kg în plus pentru un bărbat).

15. Am o dietă de tip mediteranean (bogată în fructe, legume, cereale integrale, fasole, nuci și semințe și ulei de măsline ca sursă de grăsimi; puțină carne roșie).

16. Folosesc ulei de măsline și produse tartinabile fără grăsimi trans în loc de unt sau margarină.

17. Nu am fumat niciodată țigări.

18. Am o tensiune arterială normală.

19. Nu am diabet.

20. Nu am sindrom metabolic (termen medical pentru o combinație de diabet, hipertensiune arterială și obezitate).

21. Nu am o tulburare de somn, cum ar fi sforăitul sau apneea obstructivă a somnului sau insomnia netratată.

22. Stresul necontrolat zilnic nu reprezintă o problemă pentru mine.

23. Am un grup de sprijin puternic și mă bucur de multe activități cu prietenii, colegii și membrii familiei.

24. Nu am probleme cu memoria pe termen scurt sau lung.

25. Sunt pregătit să previn Alzheimer și voi face tot ceea ce este necesar.

Scorul testului și soluțiile

Numărați câte dintre cele 25 de afirmații ați marcat „Da” și notați scorul.

23-25 Scădeți 15 ani din vârsta dumneavoastră cronologică pentru a obține vârsta reală a creierului dumneavoastră. Dacă lucrurile nu se schimbă, riscul dumneavoastră este extrem de scăzut.

20-22 Scădeți 10 ani din vârsta dumneavoastră cronologică pentru vârsta reală a creierului. Faceți multe pentru a avea grijă de sănătatea dumneavoastră fizică și mentală. Acordați atenție acelor întrebări la care ați marcat „Nu” pentru a vedea ce schimbări trebuie să faceți.

15-19 Vârsta reală a creierului dvs. este aceeași cu vârsta dvs. cronologică. Ați putea fi expus riscului de a dezvolta demență și ar trebui să acordați atenție întrebărilor la care ați răspuns „Nu” și să faceți schimbări.

12-14 Adăugați cinci ani la vârsta dumneavoastră cronologică pentru a obține vârsta reală a creierului. Cu această diferență între vârsta cerebrală reală și vârsta cronologică, ați putea avea șanse crescute de demență. Revizuiți răspunsurile dvs. și unde este nevoie de muncă și vizitați-vă medicul de familie pentru a discuta rezultatele.

0-11 Adăugați 10 ani la vârsta dumneavoastră cronologică pentru vârsta reală a creierului. Luați legătura cu medicul dumneavoastră pentru a discuta problemele de sănătate pe care le aveți și ce puteți face pentru a gestiona orice problemă.

Ce facem să evităm îmbătrânirea rapidă a creierului

Specialiștii spun că,  cu cât îmbătrânim, cu atât mai repede se pierd celulele cerebrale. Acest lucru duce la micșorarea dimensiunii creierului, iar această micșorare este legată de o pierdere a capacității cognitive.

Sutele de conexiuni dintre fiecare dintre aceste celule, care ajută la transmiterea informațiilor, încep, de asemenea, să se destrame.

„Creierul este la fel ca orice altă parte a corpului, se poate uza odată cu vârsta. După 60 de ani, cu toții vom avea unele schimbări legate de vârstă la nivelul creierului nostru.”, a declarat profesorul Michael Swash, profesor emerit de neurologie la Universitatea Queen Mary din Londra.

Înainte se spunea că „Folosește-l sau pierde-l” era singura modalitate de a-ți păstra creierul tânăr. Și se pare că există un element de adevăr în această afirmație. Persoanele care își provoacă creierul cu cuvinte încrucișate sau Sudoku sau învățând o nouă abilitate, cum ar fi o limbă, pot contribui la reducerea ritmului de îmbătrânire a creierului, deși numai într-o mică măsură.

Ceea ce pare să funcționeze și mai bine este să ai un corp în formă. Cercetările arată că a fi în formă fizică va ajuta să vă mențineți și creierul în formă bună. Chiar și o simplă plimbare moderată de 30-35 de minute pe zi s-a demonstrat că ajută la reducerea ritmului de contracție a creierului care îmbătrânește.

Iar ideea că ești ceea ce mănânci se aplică atât creierului, cât și corpului tău. Consumul unei diete de tip mediteranean, bogată în fructe și legume și săracă în carne și grăsimi saturate, poate avea un efect protector.

Aceasta deoarece antioxidanții din fructe și legume pot ajuta la prevenirea deteriorării normale a celulelor creierului. Unii experți cred că și consumul de pește gras, bogat în uleiuri omega 3, poate ajuta la reducerea inflamației din creier care poate încuraja deteriorarea celulelor cerebrale, deși studiile nu au fost concludente în acest sens.

Dormi mai mult

Lipsa somnului este, de asemenea, un factor de îmbătrânire a creierului. Un studiu recent a constatat că persoanele care lucrează în ture de noapte pe o perioadă de zece ani își îmbătrânesc creierul cu echivalentul a șase ani și jumătate. Se crede că lipsa somnului poate grăbi moartea celulelor cerebrale.

O dietă proastă poate avea, de asemenea, un efect de îmbătrânire. Studiile au constatat că doar o săptămână de consum de junk food poate duce la probleme de memorie.

Eliminați obiceiurile proaste

Ceea ce este rău pentru corpul tău este, în general, rău pentru creierul tău. Fumatul, excesul de greutate, tensiunea arterială ridicată sau colesterolul ridicat sunt toate susceptibile de a crește viteza cu care îmbătrânește creierul dumneavoastră. Acest lucru se datorează faptului că toate acestea afectează sănătatea vaselor de sânge din corpul dumneavoastră – și a vaselor de sânge din creierul dumneavoastră. Creierul are nevoie de un flux bun de sânge și chiar și o mică micro-sângerare poate duce la moartea celulelor.

Aveți o viață socială bună și activă. Ajută creierul să rămână activ

O modalitate ușoară de a vă menține tineri din punct de vedere mental este să vă amestecați cu ceilalți. Oamenii care rămân „implicați social par să reducă rata de îmbătrânire a creierului lor. Acest lucru face o diferență, nu una mare, dar totuși o diferență, spun specialiștii.

Studiile demonstrează că cei care au o viață socială bună se descurcă mai bine la testele cognitive pe măsură ce îmbătrânesc. Cercetările au arătat chiar că apartenența la o rețea puternică poate reduce impactul bolii Alzheimer. De asemenea, adulții activi din punct de vedere social au o scanare mai sănătoasă a creierului, poate pentru că interacțiunea cu ceilalți stimulează părțile creierului implicate în planificare și luarea deciziilor.

Relaxează-te și nu exagera. Lucrurile astea dăunează

În timp ce stimularea este bună pentru creier, prea multe provocări sau un volum de muncă prea mare pot fi dăunătoare, deoarece stresul are un efect direct asupra funcției creierului. Cercetările au descoperit că stresul este dăunător pentru celulele creierului și poate perturba procesele cognitive, cum ar fi învățarea.

Zona creierului numită hipocampus, unde se formează amintirile, poate fi debilitată de stresul cronic, în timp ce nivelurile ridicate de cortizon, hormonul stresului, au un efect coroziv. Acesta poate accelera pierderea memoriei pe termen scurt la adulții mai în vârstă și poate uza părți ale creierului cruciale pentru stocarea și procesarea memoriei.

Unele cercetări sugerează chiar că stresul poate accelera apariția bolii Alzheimer. Yoga, exercițiile fizice și meditația pot ajuta la reducerea stresului și, astfel, la reducerea efectului său negativ asupra creierului nostru.