Majoritatea românilor adoră să consume pâine, dar nu este recomandată cantitatea enormă pe care o mănâncă. În timpul acesta, unii dintre ei au renunțat la ea și își formează mesele în jurul altei variante. Câțiva mănâncă mai multă mămăligă în loc. Ce se întâmplă în corpul tău dacă faci acest sacrificiu și te abați de la obiceiul alimentar preferat? Iată ce spun specialiștii despre acest lucru!
Românii sunt unii din cei mai mari consumatori de pâine. Pâinea cea de toate zilele se află pe masa tuturor, indiferent de momentul zilei. Ea nu este totuși recomandată atât de des, iar o opțiune bună și rapidă este mămăliga.
De asemenea, o dietă cu aceasta te ajută să slăbești câteva kilograme în mai puțin de o săptămână. Ea nu trebuie să fie ținută mai mult de o lună, iar pe lângă pâinea tăiată de pe listă trebuie să nu mai visezi la dulciuri și produse de patiserie.
De asemenea, mezelurile și conservele sunt și ele interzise. Chipsurile, covrigeii, floricelele, biscuiții și fructele uscate trebuie eliminate și ele pe toată perioada dietei. Cum trebuie să arate mesele tale?
Mic dejun: mămăligă cu brânză slabă de vaci, o felie de cașcaval și un ou fiert
Gustare: un măr
Prânz: piept de pui la grătar du 2 linguri de mămăligă și salată verde.
Gustare: o mână de nuci sau o pungă mică de semințe de floarea soarelui fără sare
Cină: o cană de iaurt cu cereale integrale
România avea în urmă cu doi ani cea mai ieftină pâine și cel mai mare consum individual din UE. Potrivit datelor Eurostat, în 2019, prețul pâinii și al produselor de cereale din întreaga Uniune a fost mai ridicat în Danemarca (cu 51% peste media UE), Austria (+33%) , Luxemburg și Finlanda (ambele cu 25% peste medie).
Cele mai mici prețuri au fost în: România (cu 47% sub media UE), urmată de Bulgaria (35%) și Polonia (30%). În Marea Britanie pâinea este mai ieftină cu aproape 15% decât media Uniunii Europene, iar în Elveția cu 64% mai scumpă. Germania are cel mai mare consum de pâine și produse de panificație din UE, dar raportat la populație, fiind mai mic decât în România.
„Acum 10 ani consumul era mai mare cu 10 kilograme pe om anual, ceea ce înseamnă ca s-a redus cu un un kilogram pe om în fiecare an și a ajuns la 82,2 kilograme.
Este un consum mai mare decât media europeana de 78 kg/om/an, dar nu suntem departe si eu cred ca pe cap de locuitor consumul in perioada următoare nu o sa mai scadă așa de mult”, a sustinut Aurel Popescu, prezent la targul INDAGRA 2018.