Ce se întâmplă cu criza energetică din Europa. Veste proastă pentru români, într-o analiză Reuters

Ce se întâmplă cu criza energetică din Europa. Veste proastă pentru români, într-o analiză Reuters
Anul 2022 este unul extrem de greu pentru toată Europa, cel puțin din prisma actualei crize energetice.

Anul 2022 este unul extrem de greu pentru toată Europa, cel puțin din prisma actualei crize energetice. Într-un material publicat recent, analiștii Reuters vorbesc despre ce se întâmplă cu criza energetică din Europa. În opinia acestora criza s-ar putea agrava din cauza iminentei crize de lichidități. Noile date ar putea deveni o veste proastă pentru români, conform analizei Reuters.

Analiză Reuters despre ce se întâmplă cu criza energetică din Europa

Crizz energetică, ca urmare a șantajului Rusiei, a ajuns la cele mai înalte cote. La nivelul Comisiei Europene, după ce Gazprom anunța sistarea de gaze, se lua decizia de micșorare cu 15% a consumului în statele membre UE. Pe de altă parte, analiștii Reuters vorbesc despre ce se întâmplă cu criza energetică din Europa.

„Aprovizionarea cu petrol și gaze naturale ar putea fi exacerbate de o nouă criză”

Conform acestora problemele Europei în aprovizionarea cu petrol și gaze naturale în această iarnă, în urma unei dispute cu Rusia, „ar putea fi exacerbate de o nouă criză pe o piață unde prețurile sunt deja foarte ridicate: o criză de lichidități care le-ar putea face să crească și mai mult.”, spun analiștii Reuters.

Deși lucrurile au luat-o pe o pantă de criză de ceva tip, guvernele europene s-au mobilizat cu întârziere pentru a oferi sprijin financiar furnizorilor de energie electrică aflați în pragul colapsului.

Această mobilizare a venit ca o încercare de a reduce presiunea pe piață. Majoritatea guvernelor europene au realizat că buna funcționare a pieței de energie este vitală pentru a menține oamenii la căldură.

„Avem o piață futures disfuncțională”

Piața europeană, din păcate dependentă de resursele Rusiei de gaze, s-a destabilizat. Acum lucrurile nu par a avea o rezolvare imediată. Încă din 2006, parte a statelor UE cereau găsirea de soluții de a ieși din această inevitabilă dependență de Rusia.

Măsuri concrente nu s-au luat nici până acum. În ceasul al doisprezecelea Ursula von der Leyen readucea în discuție aceste posibile acțiuni. Economiștii și analiștii din piață au recunoscut acum că „Avem o piață futures disfuncțională”:

„Avem o piață futures disfuncțională, care creează apoi probleme pentru piața fizică și duce la prețuri mai mari, la o inflație mai mare”, a declarat pentru Reuters o sursă de tranzacționare de rang înalt.

Conform analiștilor, adevăratele probleme au ieșit la iveală la o lună de la declanșarea conflictului ucrainean, în martie.

La acel moment, spune Reuters, „o asociație de comercianți de top, companii de utilități, companii petroliere majore și bancheri au trimis o scrisoare autorităților de reglementare în care solicitau planuri de urgență.”

Demersul venea din partea unor importanți jucători de pe piața de energie. Motivația din spatele acestei situații, se arată în aceeași analiză, a fost „să își acopere expunerea financiară la creșterea prețurilor la gaze. Au făcut asta prin intermediul instrumentelor derivate. Astfel s-au acoperit împotriva viitoarelor creșteri de preț pe piața fizică”.

O altă concluzie, extrem de realistă a analiștilor Reuters, nu face altceva decât să pună în fața decidenților problema acestei ierni:

„Având în vedere că ne așteaptă vârfuri de prețuri în timpul iernii, nu există niciun indiciu concret.  Nu există ndicii cu privire la cât de repede guvernele și UE pot sprijini băncile.

Sau dacă vor sprijini alte companii de utilități care au nevoie să își acopere tranzacțiile.”, mai spun analiștii Reuters.

Bursele, casele de compensare și brokerii au majorat cerințele de marjă inițială

Mai arată analiza menționată, iar aceste majorări sunt la 100%-150% din valoarea contractului, de la 10-15%. Aceste creșteri fac ca acoperirea să fie prea costisitoare pentru mulți.

„Bursa ICE, de exemplu, percepe rate de marjă de până la 79% pentru contractele futures olandeze pe gaz TTF. Deși participanții de pe piață spun că dispariția rapidă a lichidităților ar putea reduce grav tranzacțiile cu combustibili precum petrolul, gazul și cărbunele și ar putea duce la întreruperi ale aprovizionării și falimente, autoritățile de reglementare spun în continuare că riscul este mic.

Firma de stat norvegiană Equinor, principalul trader de gaze din Europa, au nevoie de cel puțin 1.500 de miliarde de euro (1.500 de miliarde de dolari) pentru a acoperi costul expunerii la creșterea prețurilor la gaze.”, spun analiștii.

Această sumă se compară cu valoarea de 1.300 de miliarde de dolari a creditelor ipotecare subprime din SUA în 2007, care a declanșat o prăbușire financiară globală. Cu toate acestea, un responsabil politic al Băncii Centrale Europene (BCE) a declarat pentru Reuters că, în cel mai rău caz, pierderile s-ar ridica la 25-30 de miliarde de euro, adăugând că riscul este mai degrabă al speculatorilor decât al pieței actuale.

Concluzia analiștilor

Piețele de energie și de mărfuri rămân opace. Toate tranzacțiile fizice acoperite cu instrumente financiare depind acum de regulile interne stabilite de diferitele companii implicate.

La această oră nicio autoritate de reglementare sau bursă nu menține un registru central pentru tranzacții. În opinia analiștilor Reuters, asta face imposibil să se vadă imaginea completă. Dar, pentru unii, însă, semnalele sunt clare.

„Interesul deschis și volumele au scăzut semnificativ ca urmare a ceea ce se întâmplă pe frontul de marjă,

În cele din urmă va avea un impact asupra volumelor fizice care sunt tranzacționate.

Comercianții fizici trebuie să se acopere.” a declarat Saad Rahim, economist șef la Trafigura, a declarat săptămâna trecută la o conferință.

Rămâne de văzut ce se va întâmpla în această iarnă în toată Europa, inclusiv în România. Premizele nu sunt din cele mai bune, dar se speră la o ieșire onorabilă a Europei din această situație și că, poate, Rusia va redeveni partenerul de încredere al Europei.