Ce salariu ia lunar un excavatorist de cărbune care manevrează un utilaj de 2.000 de tone, la 30 de metri înălțime

Ce salariu ia lunar un excavatorist de cărbune? În anii de dinainte de Revoluția din 1989, în zonele industrial-miniere din România lucrau sute, poate mii de oameni. Astăzi, cu aproape toate exploatările închise, au mai rămas o mână de oameni care lucrează aici. Cei rămași trebuie să le facă cam pe toate. Salariul este unul relativ mic pentru pericolele la care se expun. Am aflat cam ce salariu ia lunar un excavatorist de cărbune și care este pericolul la care se expune.

Ce se întâmplă cu mineritul de cărbune românesc

România, ca toată Europa de altfel, se află într-o acută criză energetică. Culmea este că, nu cu mult timp înainte de războiul ruso-ucrianean, România decidea închiderea treptată a centralelor electrice pe bază de cărbune.

În aceeași decizie se anunța și renunțarea la minele de cărbune până în 2032. Aceste decizii sunt înglobate în cadrul unei acțiuni de decarbonizare a sectorului energetic al țării.

Cu ce s-a îmbrăcat Melania Trump în ziua alegerilor prezidențiale din SUA. Toți și-au dat coate când au văzut-o!

Cum l-a umilit Dana Budeanu pe George Simion: ”Ori ești ultras, ori ești un...

După ce ar fi gafat cu Marica, Ioana Tamaș și-a expus trupul perfect! Imaginile cu ea arată de ce nu i-aputut rezista fostul tricolor

IMAGINILE MOMENTULUI! Arbitra de 24 de ani a fost prinsă cu observatorul de 3 ori mai în vârstă ca ea și video-ul compromițător a fost făcut public!

La acest moment, se pare că atât România, cât și celelalte state care au luat această decizie, regretă demersul. Termocentralele românești folosesc tehnologii învechite și cele mai multe dintre ele riscă să nu se conformeze condițiilor de mediu mai stricte impuse de Comisia Europeană, care detează din 2021.

Vârsta medie a instalațiilor pe cărbune din România este de 42 de ani, iar majoritatea nu mai sunt profitabile. Unul din cele mai mari centre de minerit din România, Valea Jiului, faimos centru carbonifer, se află la o răscruce de drumuri, pe măsură ce regiunile carbonifere din Europa trec de la acest combustibil fosilizat la surse de energie mai durabile din punct de vedere ecologic.

Aici, în trecut, lucrau sute, poate mii de oameni. Aici extrăgeau din pământ cel mai important zăcământ, atât de necesar pentru producerea de energie electrică, cărbunele. Astăzi, cei rămași, muncesc pe salarii relativ mici pentru pericolele la care se expun, și dacă mai sunt câteva sute.

Prima mină a fost deschisă aici în 1840, iar Valea Jiului a devenit centrul economic al regiunii. De atunci, aceasta se bazează pe extracția și prelucrarea acestui combustibil fosil. Ca urmare a acestei dependențe, a trăit perioade de creștere fără precedent și crize socio-economice profunde.

Ce salariu ia lunar un excavatorist de cărbune în 2022

În perioada comunistă, în Valea Jiului erau exploatate șaisprezece mine de cărbune, dintre care douăsprezece sunt acum închise.

Localnicii au văzut cum locurile de muncă în domeniul cărbunelui au scăzut de la 50.000 de angajați în anii 1990 la aproximativ 4.000 în prezent. Livezeni este una dintre minele de cărbune care este încă deschisă.

În aceste zone se mai văd și astăzi imensele utilaje, excavatoarele de cărbune, utilaje de 2.000 de tone. Acești mastodonți sunt manevrați de excavatoriști, la peste 30 de metri, alături de ei mai lucrând cel puțin 12 oameni. Majoritatea dintre ei sunt fârtați cu experiență, dar cu toate astea, sunt puțini.

Salariul unui excavatorist de cărbune ajunge la 5.000 de lei, pentru munca pe care o face, timp de 8 ore, în trei schimburi și fără pauze. Aici, în carierele rămase deschise, se lucrează la foc continuu, 24 din 24, șapte zile din șapte, iar banii, și-așa puțini, nu le ajung de la o lună la alta.

Comisia Europeană a alocat deja 40 de miliarde de euro

Cărbunele joacă încă un rol economic în 108 regiuni ale Uniunii Europene. Se estimează că 240.000 de persoane lucrează în acest sector. Pentru următorii șapte ani, Comisia Europeană a alocat deja 40 de miliarde de euro din bugetul UE în mod special pentru programul „Regiuni carbonifere în tranziție”.

Comisia dorește ca acești bani să fie multiplicați prin implicarea, de asemenea, a Băncii Europene de Investiții, a investitorilor privați și a fluxurilor de finanțare de la bugetul UE.

În total, suma ar putea ajunge la peste 150 de miliarde euro. De ani de zile, România se numără printre principalii poluatori atmosferici din Europa, conform datelor. Comisia Europeană a presat România să închidă unele dintre unități cu cele mai grave cifre de poluare.