Istoria bicicletei debutează la începutul secolului al XIX-lea, când a fost inventată „mașina de alergat”. Ea a fost precursorul bicicletei moderne. Puțini știu ce rol avea bicicleta în mediul rural. Fără ea, s-ar fi ajuns la o grevă universală pe piața muncii, notau jurnaliștii englezi în anul 1948.
Bicicleta datează încă de la începutul secolului al XIX-lea. Primul sistem asemănător vehiculului cu două roți a fost inventat de baronul german Karl von Drais, în anul 1817. Cunoscută drept „Draisine” sau „mașină de alergat”, acesta reprezenta un cadru din lemn cu două roți și fără pedale. Cine o folosea trebuia să împingă cu picioarele în pământ pentru a merge înainte.
În anii 1860, la cadrul din lemn au fost adăugate pedale la roata din față, conturându-se astfel o bicicletă reală. Vehiculul cu două roți a devenit rapid popular, fiind folosit la călătoriile pe drumurile pietruite.
De-a lungul anilor, bicicletei i-au fost aduse diverse îmbunătățiri. Au fost adăugate inclusiv anvelope de cauciuc, transmisii cu lanț și anvelope pneumatice. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, vehiculul cu două roți a devenit o modalitate populară de deplasare, chiar un simbol al libertății și independenței pentru femei.
La începutul anilor 1900, a fost inventată prima motocicletă, care a condus în cele din urmă la dezvoltarea bicicletelor motorizate și, apoi, a motocicletelor de astăzi. În prezent, există o gamă largă de stiluri și modele pentru vehiculul cu două roți. Avem de la biciclete de șosea și de munte la biciclete electrice și pliabile.
Bicicleta continuă să fie, în unele țări, inclusiv astăzi un mod de transport. În general, este folosită ca modalitate de recreere și relaxare sau pentru participarea la sporturi competitive. Puțini știu însă rolul pe care vehiculul cu două roți îl avea în viața rurală. Jurnaliștii din Marea Britanie scriau, în anul 1948, despre importanța bicicletei.
Piața muncii nu s-ar fi putut dezvolta fără bicicletă, notează The Guardian. Indiferent că vorbim despre un muncitor la fermă, un grădinar, paznic sau un profesor, viața nu ar fi putut continua la fel de simplu dacă nu exista această modalitate de deplasare. „Progresul continuă”, nota presa vremii.
Atunci, energia electrică nu era suficientă pentru a fi folosită și la activitățile din viața de zi cu zi, și la muncă. Bicicleta a salat și muncitorul de la fermă, și paznicul, și reparatorul de drumuri, și grădinarul, și constructorul, și comisarul, și polițistul, și studentul, și profesorul.
Dacă nu ar fi existat omniprezenta bicicletă, se ajungea la o grevă universală pe piața muncii, notează sursa citată.