Ce resurse are de fapt Armata Română, în caz de război. Un cunoscut general a dat din casă

Repoziționarea de război a Rusiei în sudul și estul Ucrainei a sporit îngrijorarea aliatului NATO de la Marea Neagră, România. Ultimele 3 luni au văzut cum Rusia s-a apropiat la mai puțin de 50 de kilometri de coastă atunci când soldații ruși au capturat Insula Șerpilor. Deși, pentru moment, nu se pune problea unui conflict direct, România este în permanentă alertă. Una din marile întrebări ale acestor zile, este dacă România ar face față unui conflict direct cu Rusia. În același timp s-a pus problema resurselor deținute acum de Armata Rămână, în caz de război. Parte din aceste lucruri au fost devoalate de generalul în rezervă Virgil Bălăceanu. Oficialul a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Estul Europei.

Repoziționarea forțelor rusești în Ucraina creează un scenariu de coșmar pentru România

România a fost un aliat american puternic în ultimii ani, găzduind aproximativ 800 de soldați americani în bazele sale militare, inclusiv în cadrul misiunii de poliție aeriană de la Baza Aeriană de la Fetești, în apropiere de delta Dunării, importantă din punct de vedere strategic.

Oficialii guvernamentali români sunt îngrijorați de faptul că președintele rus Vladimir Putin pare să se îndrepte spre o strategie de unire a zonelor rusofone din Ucraina sub controlul Moscovei.

Mario Iorgulescu, condamnat definitiv la 8 ani de închisoare cu executare, pentru accidentului mortal provocat în 2019

Cine l-a amenințat cu moartea pe Tudor Chirilă: ”Am să spun mereu ce cred, indiferent de câte amenințări primesc!”

Artista de muzică populară care a înnebunit internetul la 46 de ani! Abia o mai recunoști

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Din punct de vedere strategic, Rusia are nevoie de o punte terestră către Crimeea. A devenit un lucru evident prin bombardarea orașului Mariupol, pentru a forma o legătură cu Donbasul. Orașul portuar vital Odesa este vorbitor de limbă rusă și ar putea oferi o legătură cu regiunea Transnistria din Moldova ocupată de Rusia.

Acest lucru ar plasa Rusia direct la granița NATO cu România și ar transfera bogățiile minerale și de hidrocarburi din sudul Ucrainei sub control rusesc. Prezența trupelor și a puterii aeriene americane a ajutat la descurajarea Rusiei până acum.

Dar, România vrea mai multe trupe și o prezență americană permanentă. De asemenea, România continuă să beneficieze de puterea aeriană americană, în timp ce își construiește încet propria forță aeriană modernă.

Avioanele de luptă ale României constau în 17 F-16 și un număr mic de MiG-21 Lancer modernizate. Deși România a comandat un total de 48 de avioane F-16 la mâna a doua, cu o eventuală tranziție la F-35, majoritatea avioanelor F-16 nu au fost livrate.

De asemenea, piloții români au nevoie de pregătire suplimentară înainte de a putea prelua misiuni de luptă. Între timp, forțele aeriene americane ajută la umplerea golului de apărare aeriană din colțul sud-estic al NATO.

Scutul de la Deveselu, o armă îndreptată spre Rusia

Așa cum scriam recent, americanii au luat în 2019 decizia de a moderniza echipamentele aflate în instalația de la Deveselu. Odată cu declanșarea conflictului din Ucraina, alerta a fost ridicată la un nou nivel, inclusiv aici.

Astăzi, echipamentele de la Deveselu monitorizează orice activitate rusească în zonă, iar acuzațiile Rusiei parcă devin acum o realitate.

În trecut, Vladimir Putin acuza Statele Unite și NATO, referitor la scut, că de fapt ar fi fost construit expre, pentru a deveni o amenințare la adresa Rusiei.

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu: „S-au accelerat programele de înzestrare pentru forţele terestre”

Într-o analiză realiztă pentru Adevărul.ro, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu vorbește de resursele pe care Armata Română le are acum, și pe care le-ar putea folosi în caz de război.

Conform acestuia, forțele navale sunt cele mai slab dotate la această oră. De partea cealaltă, spune generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, forțele terestre au beneficiat și beneficiază de noi echipamente moderne de luptă:

„S-au accelerat programele de înzestrare pentru forţele terestre pentru că ele erau de o bună perioadă de timp pe ultimul loc. Forţele navale însă, datorită acestui dosar că nu mai este program atât de întârziat şi acum avem o nouă amânare până în septembrie, creează probleme destul de serioase.

Va trebui să gândim modul în care dezvoltăm apărarea costieră. În discuţie sunt fregatele, modernizarea acestora. Dar mai ales corvetele multifuncţionale. Vom vedea ce nevoi avem de modernizare sau de înlocuire la navele purtătoare de rachete.

Poate va trebui să luăm o decizie cu privire la submarine. Dacă vom opta pentru apărare costieră cu sau fără submarine. Iată că sunt provocări destul de multe.”, spune generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, pentru Adevărul.ro.

Un alt aspect, este cel al dotării cu noile blidnate Piranha 5, ca urmare a unui contract între General Dynamics European Land Systems și Uzina Mecanică Bucureşti, mai spune generalul în rezervă Virgil Bălăceanu.

Experții ruși susțin că România se pregătește să invadeze Transnistria

Dotările Armatei Române nu sunt la nivelul actualei situații. Dar au existat în spațiul media rusesc acuzații dure la adresa României. Presa rusă a relatat afirmații ale unor personalități, inclusiv ale unui fost ministru din regiunea separatistă ucraineană Donețk.

Potrivit acestora, România, membră a UE și a NATO, se pregătește să cucerească cu forța regiunea pro-rusă moldovenească Transnistria. Afirmațiile bizare au fost relatate pe larg în presa rusă, după o serie de atacuri încă neexplicate asupra unor obiective din Transnistria.

Nu există nicio dovadă care să le susțină. Cu toate astea, însă, ele ridică unele întrebări îngrijorătoare cu privire la viitoarele intenții ale Rusiei față de Transnistria.

În presa rusă a apărut vestea unui atac cu un lansator de grenade, identificat ulterior ca fiind un RPG-27 Tavolga, asupra sediului gol al Ministerului Securității de Stat (MGB) din Tiraspol.

Ulterior, publicul rus a fost inundat de propagandă care susținea că România aproape a invadat Moldova. Aceleași informații spuneau că România se pregătește să asuprească cetățenii vorbitori de limbă rusă din Transnistria.

„România, cu sprijinul NATO și cu participarea armatei ucrainene, plănuiește să cucerească Transnistria.

Vor să desfășoare represiuni politice masive împotriva tuturor susținătorilor Rusiei”, a anunțat imediat după incidentul de la Tiraspol cotidianul rus Pravda, citându-l pe politologul Serghei Markov, conform Intellinews.

Așa-zisul expert a susținut că armata română a fost deja desfășurată în Republica Moldova și că forțele sunt în curs de constituire.

România, pregătiri secrete pentru capturarea Moldovei

Și fostul ministru al apărării al Republicii Populare Donețk a făcut afirmații dure la adresa României. Igor Strelkov, a afirmat că România face pregătiri secrete pentru a cuceri Moldova.

Potrivit acestuia, o parte semnificativă a ofițerilor moldoveni din toate cartierele generale, în toate pozițiile cheie, au fost înlocuiți cu ofițeri ai armatei române. Afirmațiile nefondate nu au primit încă niciun răspuns oficial din partea României.

Deși este puțin probabil ca acestea să aibă vreo greutate, informațiile ar putea ajuta la convingerea unei părți a publicului rus, în cazul în care Moscova se pregătește pentru o acțiune în Moldova.

Republica Moldova este considerată cea mai vulnerabilă la o potențială propagare a conflictului. Mai ales, având în vedere statutul său de mic stat post-sovietic. Moldova, din păcate, este foarte apropiată de luptele din zonă și cu o parte din teritoriu ocupat de separatiștii susținuți de Rusia.

Oficialii de la Chișinău, cât și de la Tiraspol s-au abținut până acum de la comentarii. Genul acesta de reacții ar putea duce la o escaladare a situației. Guvernul moldovean a condamnat invazia din Ucraina.

Dar a insistat asupra menținerii neutralității sale. Spre deosebire de Ucraina, nu a urmărit aderarea la NATO, deși a depus recent o cerere de aderare la UE. La rândul său, guvernul din Transnistria a legat atacurile de Ucraina.

Președintele republicii nerecunoscute, Vadim Krasnoselski, a comentat la 26 aprilie: „Presupun că cei care au organizat acest atac au ca obiectiv să atragă Pridnestrovie în conflict”.

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu spune că armele se pot fabrica în România

Cât despre potențialul de producție al armamentelor și a echipamentelor, Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu este de părere că România are posibilitatea de a-și produce singură aceste echipamente. Dar, este nevoie de investiții majore și de o nouă politică a dezvoltării unei infrastructuri locale de producție:

„Armele se pot fabrica în România sau ceea ce trebuie realizat printr-o nouă lege a offset-ului, un program de transfer de tehnologie, de know-how către industria noastră. Să cumpărăm licenţe de la marii producători care trebuie să încurajeze şi ei industria românească.

E vorba de cei cu care avem contracte de miliarde de dolari. România trebuie să-şi modernizeze armata prin achiziţii, dar tot prin achiziţii trebuie să restarteze, să revitalizeze industria naţională de apărare.

Iar industria naţională de apărare trebuie văzută prin ambele componente: cea privată şi cea de stat.”, mai declară generalul în rezervă Virgil Bălăceanu.

Concluzie

Lăsând la o parte propaganda rusă, amintită anterior, Armata Română, din păcate, nu este pregătită în procent de 100%, pentru un potențial conflict.

România se bazează pe trupele NATO staționate, și pe potențialul de a fi trimise alte trupe. Dar, realitatea este că România are totuși o armată mult mai slab pregătită, față de cea a Rusiei.