Ce nu este bine să mănânci de Sfânta Maria Mare, 15 august. Adormirea Maicii Domnului, Uspenia sau Sfânta Maria Mare este o sărbătoare importantă pentru credincioși, care abundă în semnificații și tradiții sau superstiții. Credincioșii care prăznuiesc această zi trebuie să știe că sunt anumite preparate pe care nu trebuie să le consumi sub nicio formă.
De sărbătoarea Sfânta Maria Mare, cea care prăznuiește Adormirea Sfintei Fecioare, mai exact mutarea din viața trecătoare la cea veșnică, există multe tradiții pe care credincioșii le respectă. Pe lângă mersul la biserică și închinarea, aceștia au și alte obiceiuri prin care țin sărbătoarea.
Spre exemplu, gospodarii nu lucrează pământul în această zi mare, întrucât se crede, din timpuri străvechi, că vitele li se vor îmbolnăvi, iar gospodăria li se va destrăma.
Credincioșii merg la biserică pentru a se ruga pentru bunăstarea căminului, pentru recolte bogate, dar și pentru un „ursit” bun pentru fetele bune de măritat.
Astfel, pe lângă lucrurile pe care le fac în această zi specială, credincioșii respectă și interdicțiile zilei, ce provin din credința populară. Spre exemplu, femeile nu spală în această zi, întrucât se spune că cine face acest lucru are parte de ghinioane în viață. Este interzis și tunsul în această zi, masa de sărbătoare trebuie să fie cumpătată chiar dacă nu este zi de post și nu se consumă preparate gătite.
Sărbătoarea Sfânta Maria din 15 august aduce cu sine și anumite superstiții din popor. Este vorba și de superstiții legate de foc, astfel că acesta nu se aprinde cu două zile înainte de Adormirea Maicii Domnului. În caz contrar, se spune că oamenii riscă să se îmbolnăvească, acareturile lor pot lua foc, iar bolile îi pot poci pe cei care mănâncă mâncare gătită.
Se interzice, de asemenea, și scăldatul în râuri de munte, întrucât vei fi „lovit” de soartă. Cei care au de făcut un drum important în această zi trebuie să fie însoțiți de cei mai buni prieteni, deoarece pot provoca supărarea Fecioarei Maria, care se va manifesta prin descărcări electrice în această zi. Pentru protecție, se ia o cruciuliță sau un alt obiect sfințit, pentru a fi apărat de pericole.
Sărbătoarea de Sfânta Maria este prăznuită în toată țara, existând obiceiuri diverse pentru zonele din țară. Spre exemplu, în Transilvania, femeile măritate obișnuiesc să ducă la biserică, de cu dimineață, fructe din recolta de struguri și de prune, pentru a fi sfințite de către preoți și împărțite credincioșilor. Fetele nemăritate însă culeg flori din grădină, pe care le duc la biserică și le așază la icoane. Se crede astfel că familiile lor vor fi protejate de boli.
Femeile însărcinate se roagă în această zi la Sfânta Maria ca să le protejeze pe toată durata sarcinii și să le ajute să nască prunci sănătoși. De asemenea, în dimineața de 15 august, se tămâiază mormintele, rememorându-i pe cei care au părăsit această lume.
În sudul țării exista obiceiul să fie angajați pândarii la vii și să se ia măsuri de protecție magică împotriva podgoriilor și împotriva păsărilor. Prin anumite părți ale Moldovei, sărbătoarea este considerată sărbătoarea „morților”, iar cu această ocazie sunt pomeniți toți strămoșii plecați în lumea celor drepți care au purtat numele Fecioarei Maria.
Prin părțile Maramureșului, obiceiurile de Adormirea Maicii Domnului se păstrează și azi. Aici sunt organizate procesiuni religioase spre mănăstiri, iar la slujbele speciale participă câteva zeci de mii de oameni.
De asemenea, mai multe lăcaşuri de cult din ţară ocrotite de Maica Domnului îşi serbează hramul în această zi, iar perioada dintre cele două Sântamarii, Santamaria Mare (15 august) si Sântamaria Mică (8 septembrie), este considerată perioada cea mai potrivită pentru semănăturile de toamnă.