Ce este rezerva succesorală din legea moştenirii. Tot ce trebuie să ştii despre împărţirea averii

Ce este rezerva succesorală din legea moştenirii? Succesiunea sau moștenirea reprezintă acea modalitate legală prin care sunt transmise bunurile unei persoane care a încetat din viață altor persoane, mai exact, moștenitorilor. Iată tot ce trebuie să știi despre împărțirea averii.

Moștenitorii legali și tipurile de moștenire

În mod evident, succesiunea se face după deces. Codul Civil este cel ce reglementează succesiunea sau moștenirea, însă vorbim doar despre cea legală. Asta deoarece există și moștenirea testamentară, care diferă într-o anumită măsură de moștenirea legală.

Vezi și: Legea moștenirii în 2024. Cum se împarte legal averea între copii și soție

Radu Bănică a fost bătut și agresat, în școală, de profesorul său: ”De ce plângi? Ești fetiță?”

A murit cel mai iubit preot român, la doar 46 de ani. Ziua sfântă în care va fi înmormântat Nicolae Răzvan Stan

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Cu alte cuvinte, moștenirea este astfel de două tipuri: legală și testamentară. 

Moștenirea testamentară se referă la moștenirea lăsată prin intermediul unui testament, care a fost întocmit în prealabil de persoana care a încetat din viață. Testamentul este cel ce reglementează modul în care sunt împărțite bunurile către unul sau mai mulți moștenitori (succesori).

Dar pentru ca un testament să fie legal, acesta trebuie să aibă una dintre următoarele forme:

• Testament olograf – documentul este scris de mână, semnat și datat de către persoana care vrea să lase testament (testator) – poate fi atacat în instanță de alți moștenitori. 
• Testament notarial (autentic) – spre deosebire de testamentul olograf, acest document este mult mai sigur deoarece autenticitatea sa este validată în fața unui notar. 

Dacă sunt descoperite mai multe testamente, se va lua în calcul ultimul testament.

Vezi și: Ce riscă persoanele care nu declară la ANAF o moștenire. Ce spune legea

Moștenirea legală – spre deosebire de moștenirea testamentară, are loc în cazul în care persoana care a încetat din viață nu a lăsat scris un testament ori în cazul în care testamentul nu este legal și nu a fost încheiat în una din formele de mai sus.

Ce este rezerva succesorală din legea moştenirii 

Conform legii, rezerva succesorală reprezintă o parte din bunurile moștenirii la care au dreptul moștenitorii rezervatari. Ei au dreptul să primească neapărat cel puțin o jumătate din cota succesorală, chiar dacă testatorul nu a vrut acest lucru sau i-a dezmoștenit, ori a lăsat prin moștenire mai mult altor categorii de persoane sau nu a mai rămas prea mult din averea sa, de exemplu, din cauza unor donații.

Vezi și: Legea Moștenirii – datoriile care se moștenesc. Ce se întâmplă după ce moare o rudă de gradul 1, cine îi plătește ratele la bancă, dările la stat

Mai exact, moștenitorii rezervatari sunt:

• Soțul supraviețuitor;
• Descendenții (copii și nepoți);
• Ascendenții privilegiați (părinți, dar nu și frați).

Cu alte cuvinte, ceilalți moștenitori vor primi bunuri sau o parte din avere astfel încât să mai rămână și o rezervă pentru moștenitorii rezervatari. Această prevedere se aplică doar în cazul în care există moștenitori rezervatari deoarece sunt protejați prin lege de orice fel de situații care i-ar putea lăsa fără moștenire.

Cine are dreptul la moștenire și care sunt moștenitorii legali

Conform succesiunii legale, în lipsa unui testament, moștenitorii pot fi:

• Soțul supraviețuitor;
• Copiii defunctului și toți ceilalți urmași ai acestora;
• Părinți și bunici ori străbunici, unde este cazul;
• Alte rude până la gradul al patrulea, inclusiv.

Există patru clase de moștenitori legali, după cum urmează:

Vezi și: Legea moștenirii din România: Pe cine protejează sau avantajează Codul Civil, cine are mai mult de câștigat

• Clasa întâi (descendenți) – copiii și copiii acestora, adică nepoți și strănepoți (au dreptul la moștenire atât copiii naturali, cât și cei adoptați).
• Clasa a doua (ascendenți și colaterali privilegiați) – mai exact, este vorba de părinți (ascendenți privilegiați) și de frați sau surori (colaterali privilegiați), inclusiv descendenții acestora, precum copii sau nepoți.
• Clasa a treia (ascendenți ordinari) – bunici, străbunici (pe linie maternă sau paternă).
• Clasa a patra (colaterali ordinari) – mai exact, rudele până la gradul al patrulea, precum mătuși, unchi, veri primari sau frații și surorile bunicilor.

Ce persoane nu pot fi moștenitori

Există și persoane care sunt considerate nedemne pentru a primi moștenire în mod legal și care vor fi eliminate de la succesiune.

Vorbim despre persoanele care au comis o faptă gravă sau au fost condamnate penal pentru fapte săvârșite la adresa persoanei care lasă moștenirea sau a unuia dintre succesorii care fac parte dintr-o clasă de moștenitori superioară. La aceste fapte se încadrează crima, falsificarea ori distrugerea testamentului.

Cum se împarte moștenirea

Moștenirea se împarte în funcție de clasa de moștenitori, de la clasa întâi spre clasa a patra. Mai exact, moștenitorii din clasa a patra nu vor primi moștenire decât dacă nu există moștenitori înainte lor sau dacă pe aceștia nu îi interesează să primească ceva.

Vezi și: Legea moștenirii, ghid complet – cum se împarte averea între moștenitori, ce trebuie să știi despre succesiune în România

Averea se împarte egal între rudele din aceeași clasă și același grad de rudenie. Însă, fiecare clasă de moștenitori trebuie să împartă moștenirea cu soțul supraviețuitor, după caz și în anumite condiții.

 Cota pe care o poate primi soțul supraviețuitor este stabilită astfel:

• Un sfert din moștenire dacă este împărțită cu descendenții (copii);
• O treime din moștenire dacă este împărțită cu ascendenții privilegiați (părinți) și cu colateralii privilegiați (frați sau surori și copiii acestora);
• O jumătate din moștenire dacă este împărțită numai cu ascendenții privilegiați ori doar cu colateralii privilegiați;
• Trei sferturi din moștenire dacă este împărțită numai cu ascendenții ordinari (bunici) sau numai cu colateralii ordinari (rude până la gradul al patrulea).

Vezi și: Legea moștenirii 2023, în România: tot ce trebuie să știi despre succesiune, testament și condiții legale de moștenire