Sărbătorile de iarnă ajung la final pe data de 6 ianuarie, atunci când are loc Botezul Domnului. Popular, românii prăznuiesc Boboteaza, o sărbătoare veche care datează încă din secolul al IV-lea. În ziua de 6 ianuarie, creștinii merg la biserică și iau apă nouă sfință de preoți. Totodată, mulți se întreabă ce este bine să faci cu apa sfințită din alți ani. Iată unde trebuie aruncată agheasma dacă nu o mai folosiți!
În fiecare an, pe data de 6 ianuarie, creștinii ortodocși sărbătoresc Botezul Mântuitorului Iisus Hristos în apele Iordanului. În această zi sfântă de sărbătoare, preoții sfinţesc toate apele. Se spune că cei care se stropesc sau se îmbăiază în agheasmă vor fi feriţi de rele şi de boli. Pentru că anual, creștinii iau altă apa sfințită de la biserici, duhovnicii ne sfătuiesc ce este bine să faci cu apa sfințită din anii trecuți.
De obicei, agheasma se bea timp de opt zile, mai exact de la Bobotează până pe 14 ianuarie. După acest termen, credincioşii trebuie să o păstreze în casele lor doar în sticle curate și păstrată tot într-un loc alături de alte obiecte sfințite. În plus, dopul sticlei trebuie să fie bine închis, altfel, agheasma va căpăta un miros neplăcut.
„Se poate bea pe nemâncate în fiecare zi, până pe 14 ianuarie, când este Odovania praznicului Bobotezei. Ea se mai poate bea în zile de post mai aspru sau la unele sărbători, cu binecuvântarea preotului duhovnic, după Spovedanie”, mai precizează preoții.
Dacă se întâmplă acest lucru, preoții recomandă să nu o aruncăm sau să o vărsăm direct în chiuvetă, ci să fie pusă într-o apă curgătoare curată sau la rădăcina unui copac.
„Şi-i dă ei harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Ca toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă…”.
„De aceea, Aghiasma Mare se păstrează nestricată vreme îndelungată, rămânând tot aşa de proaspătă, de curată şi de bună la gust, ca şi atunci când a fost scoasă din izvor, fapt pe care îl remarcă, din vechime, Sfinţii Părinţi şi scriitorii bisericeşti”, susțin teologii de la Arhiepiscopia Tomisului.
Citește și: Ce este bine să faci în ajunul Bobotezei. Tradiții pe care este bine să le respecți pe 5 ianuarie
Tradiția spune că în ziua de Bobotează apele se sfințesc și capătă puteri miraculoase. Fiind o zi cu o însemnătate mare, românii nu au voie să facă anumite lucruri. Nu se spală pe cap și nu spală haine pentru a nu spurca apele.
În zonele rurale, superstițiile sunt respectate cu sfințenie. De aceea, dacă te vei spăla pe cap în ziua de Bobotează, o să ai dureri de cap tot anul. Tot pe 6 ianuarie nu este bine să lași haine la uscat, căci diavolii își caută scăpare, ascunzându-se sub ele. Tot o superstiție veche de secole spune că înainte de Bobotează nu este bine să în pârâuri rufele sau cămășile, căci diavolii abia așteaptă să se agațe de ele.
De Bobotează, oamenii îşi stropesc casele şi animalele cu apa sfințită luată de la biserică, iar restul de agheasmă o păstrează în sticle curate.
De asemenea, pe 6 ianuarie, gospodarii îşi afumă grajdurile şi vitele pentru a alunga duhurile rele din acestea. Alții, în schimb, alţii aprind focuri pe câmp sau cântă melodii însoţite de strigături şi zgomote.
Anual, în timpul slujbei de Bobotează, acolo unde există sate sau orașe situate pe malul apelor, preotul aruncă o cruce de lemn în apa rece, uneori îngheţată, iar după aceea câţiva tineri mai curajoşi sar după ea şi o aduc înapoi.
Un alt obicei popular spune că atunci când preotul bagă sau aruncă crucea în apă, dracii ies de unde s-au ascuns şi fug pe câmp. Aceștia nu pot fi văzuți de oameni, însă lupii îi urmăresc şi îi sfâşie.
Citește și: Calendar ortodox ianuarie 2023. Câte sărbători cu cruce roșie sunt în prima lună a anului