Printre multitudinea de alimente pe care le consumăm aproape zilnic se numără și smântâna. Dar, deși avem senzația că ceea ce cumpărăm din Lidl, Kaufland și alte magazine este sănătos, se pare că în realitate lucrurile nu stau chiar așa. Ultimele verificări, din păcate, trag un semnal de alarmă când vine vorba de ce conține smântâna din Lidl, Kaufland și alte magazine, iar datele arată și ce riscuri există când o consumi, de fapt, având în vedere că și acest produs este unul procesat.
Alimentele procesate, cum ar fi mâncărurile gata preparate, produsele de lactate, de patiserie și carnea procesată, pot avea efecte negative asupra sănătății. Majoritatea alimentelor au nevoie de un anumit grad de procesare și nu toate alimentele procesate sunt rele pentru organism.
Cu toate acestea, alimentele procesate chimic, numite și alimente ultraprocesate, tind să fie bogate în zahăr, ingrediente artificiale, carbohidrați rafinați și grăsimi trans. Din această cauză, ele contribuie în mare măsură la obezitatea și bolile din întreaga lume.
În ultimele decenii, consumul de alimente ultraprocesate a crescut dramatic la nivel mondial. Aceste alimente reprezintă acum 25-60% din aportul zilnic de energie al unei persoane în mare parte din lume. Din păcate pentru sănătatea noastră, alimentele ultraprocesate au tendința de a avea un gust bun și sunt adesea necostisitoare.
Cu toate acestea, ele conțin, de obicei, ingrediente care ar putea fi dăunătoare dacă sunt consumate în exces, cum ar fi grăsimile saturate, zahărul adăugat și sarea. Aceste alimente conțin, de asemenea, mai puține fibre alimentare și mai puține vitamine decât alimentele integrale.
Un studiu de amploare, la care au participat peste 100.000 de adulți, a constatat că un consum cu 10% mai mare de alimente ultraprocesate a fost asociat cu o creștere de peste 10% a riscurilor de boli cardiovasculare, boli coronariene și tulburări cerebrovasculare.
Cercetătorii au ajuns la această concluzie după ce au luat în calcul consumul de grăsimi saturate, sodiu, zahăr și fibre. Un alt studiu, la care au participat aproape 20.000 de adulți, a constatat că consumul zilnic a mai mult de 4 porții de alimente procesate a fost legat de un risc crescut de mortalitate din toate cauzele.
Pentru fiecare porție suplimentară, riscul de mortalitate din toate cauzele a crescut cu 18%, iar alte cercetări indică faptul că consumul de alimente foarte procesate poate duce la creșterea în greutate.
Vezi și: Noul pericol din alimentele procesate. Nutriționistul Mihaela Bilic trage un semnal de alarmă
Smântâna este unul din acele alimente pe care-l consumă, în general, cu plăcere la diferitele preparate unde se pretează a fi folosit. Dar, serios vorbind, te-ai întrebat ce conține smântâna din Lidl, Kaufland și alte magazine?
Deși toți știm că smântâna are valori nutriționale, având un conținut bogat de nuetrienți esențiali, ceea ce cumpărăm din Lidl, Kaufland și alte magazine s-ar putea să nu fie atât de sănătos pe cât ne-am dori sau am crede că este. Nu este cazul să te panichezi, dar realitatea a dovedit de multe ori că exact așa este. În primul rând să aruncăm o privire asupra valorilor nutriționale și iată cam care ar fi acestea:
Pe de altă parte, smântâna de zi cu zi poate avea un conținut mare de grăsimi saturate, probiotice, dar un conținut mic de carbohidrați, cu toate că smântâna ajută la absorbția vitaminelor grase solubile, dar există niște riscuri, și anume, deși sespune că este din lapte de vacă, nu este recomandată celor cu alergii, mai ales la lactoză, sau dacă cumva urmezi o dietă vegană.
Vezi și: Câtă smântână trebuie să pui pentru 2 porții de piure. Greșeala uriașă pe care o fac multe gospodine
În anumite cazuri, și să sperăm că nu sunt multe, anumite astfel de produse au în conținutul lor așa numitul ingredient caragenan. O privire aruncată la alte câteva mărci a indicat că, cu excepția câtorva fabrici de lactate ecologice certificate, crema falsificată este noua normalitate.
Caragenan-ul este un agent de îngroșare, similar cu făina sau amidonul de porumb pe care bucătarii casnici le-ar putea folosi pentru a da mai multă consistență unui sos. Agenții de îngroșare, pe scurt, acționează ca niște bureți lungi, de mărimea unui fir de păr care absorb apa, formând o plasă lejeră care face lichidele mai vâscoase și mai stabile.
Caragenan este derivat din chestia vâscoasă care îmbracă anumite alge marine, iar agenții de îngroșare se mai numesc și „gume” și există o mare varietate, fiecare având diferite beneficii și dezavantaje specifice aplicației.
La prima vedere, s-ar putea presupune că producătorii de lactate diluează smântâna și apoi o taie cu artă cu aditivi pentru a imita acea senzație cremoasă în gură. Cel puțin aceasta este ipoteza pe care o spun unii fermieri de lactate. Din fericire, nu acesta este motivul din spatele caragenanului.
Pentru a înțelege de ce procesatorii de alimente adaugă agenți de îngroșare în smântâna noastră, trebuie să știți despre pasteurizarea la temperatură ultra-înaltă (UHT).
Pasteurizarea este procesul de încălzire a alimentelor la o temperatură suficient de ridicată pentru a ucide bacteriile. Din nefericire, aceasta ucide bacteriile benefice, pe lângă bacteriile periculoase, cum ar fi salmonella, E. coli și listeria, care ar putea fi prezente, și făcând acest lucru prelungește în mod convenabil termenul de valabilitate.
Pasteurizarea UHT, după cum sugerează și numele, implică încălzirea alimentelor la o temperatură mai mare decât cea a pasteurizării obișnuite. Pentru produsele lactate lichide, acesta fiind termenul industriei, diferența dintre aceste două tipuri de pasteurizare este următoarea:
O parte a legislației europene, privind aceste procese, spun că se impune pasteurizarea obișnuită a laptelui și a smântânii din magazinele alimentare, dar nu și pasteurizarea UHT.
În timp ce pasteurizarea obișnuită oferă laptelui și smântânii o durată de depozitare de aproximativ trei săptămâni, pasteurizarea UHT oferă o durată de depozitare de aproximativ zece săptămâni. Iar dacă produsele lactate UHT sunt ambalate aseptic, de exemplu, într-un ambalaj Tetra Pak, durata de depozitare este de șase luni.
În plus, lactatele ambalate aseptic sunt stabile la raft, ceea ce înseamnă că nu au nevoie de refrigerare. Laptele UHT la temperatura camerei pe raft poate părea deranjant, dar este norma în multe țări. De exemplu, în magazinele alimentare din Franța veți găsi lapte și smântână pe același raft cu cerealele.
Rețineți că supermarketurile se bazează pe alimentele procesate, alimente care sunt modificate pentru a rezista mai mult și pentru a rezista mai bine în timpul transportului, în timpul depozitării și pe raft.
Laptele și smântâna sunt extrem de perisabile, astfel încât pasteurizarea UHT este o mană cerească pentru managerii de supermarketuri, care se îngrijorează în mod regulat că pierd produse din cauza deteriorării, deoarece cumpără la grămadă. Din păcate, pasteurizarea UHT aduce câteva efecte secundare nedorite pentru smântână.
În primul rând, pasteurizarea UHT face ca grăsimea să se separe de lapte în timp ce acesta se află pe raftul magazinului. Caragenan-ul împiedică acest lucru să se întâmple, deoarece structura sa asemănătoare unei plase ține împreună particulele de lapte și de grăsime.
În al doilea rând, căldura extremă folosită în pasteurizarea UHT afectează senzația în gură a smântânii, făcându-i să își piardă textura mătăsoasă. Caragenan-ul este adăugat pentru că imită cremozitatea smântânii, fiind modul în care laptele de migdale obțin acea textură bogată, groasă, asemănătoare cremei.
Și, în al treilea rând, temperaturile ridicate ale pasteurizării UHT modifică proprietățile funcționale ale smântânii, ceea ce înseamnă că nu va mai bate la fel ca frișca pasteurizată obișnuită. Poate dura mai mult timp pentru a fi bătută, poate avea o consistență mai subțire și poate produce un produs mai puțin voluminos și mai puțin ferm.
Aceste dezavantaje ale pasteurizării UHT sunt suficient de semnificative pentru ca acum să existe o întreagă industrie care vinde produse chimice procesatorilor de produse lactate care compensează proprietățile funcționale pierdute în urma pasteurizării UHT.
Rețineți că laptele are un conținut mai mic de grăsime decât smântâna, ceea ce face ca laptele să fie mai puțin pretențios și mai puțin susceptibil la dezavantajele pasteurizării UHT. De aceea, veți găsi lapte UHT fără aditivi pe raftul nerefrigerat al magazinelor alimentare.
Acum știi ce conține smântâna, bine nu toată, dar va trebui să ai mare grijă atunci când cumperi Ce conține smântâna din Lidl, Kaufland, sau orice alt magazin.