Președintele Joe Biden se luptă de luni de zile cu divergențele din cadrul alianței occidentale. Dar, acum se confruntă cu una dintre cele mai dificile provocări de politică externă care au apărut de la preluarea mandatului său. Amenințarea Rusiei de a invada Ucraina a ajuns aproape o certitudine. Cu ocazia unor discuții private, Joe Biden a făcut o serie de comentarii despre unii dintre omologii săi implicați în coordonarea unui răspuns la agresiunea rusă, potrivit unor surse de la Casa Albă.
Joe Biden a vorbit în timpul întâlnirilor private despre unii dintre omologii săi implicați în această criză, potrivit surselor de la Casa Albă, care declară că l-au auzit folosind descrieri mai puțin agreabile în sesiunile de discuții cu ușile închise. „Cancelarul german Olaf Scholz nu este Angela Merkel”, ar fi spus Joe Biden, potrivit surselor, preluate de NBC News.
În cadrul acelorași discuții private, Joe Biden a vorbit și despre comportamentul premierului britanic Boris Johnson ca fiind bășcălios, iar președintele francez Emmanuel Macron, în opinia președintelui american, vrea să fie Charles de Gaulle.
Cât despre președintele rus Vladimir Putin, Biden l-a descris ca fiind „un tip cu arme nucleare și fără prieteni”, potrivit acelorași surse.
Toate aceste afirmații făcute de Joe Biden, deși nu publice, cu privire la unii dintre omologii săi, arată modul de gândire al liderului de la Casa Albă.
Unele dintre ele reiterează obstacolele cu care se confruntă în acest moment. Sursele de la Casa Albă mai spun că președintele american încearcă să adune un răspuns internațional sever la agresiunea Rusiei față de Ucraina.
„Este o poziție neobișnuită pentru Biden, care a fost o figură importantă în politica externă americană timp de aproape jumătate de secol și care se bazează adesea pe relații în elaborarea diplomației.
Într-adevăr, singurul lider mondial aflat în centrul crizei ucrainene cu care Biden are o istorie este Putin.”, spun jurnaliștii NBC.
Potrivit unei analize CNN, președintele Joe Biden și aliații occidentali au semnalat, în ultimele zile, o poziție mai fermă în confruntarea cu Rusia, sporind presiunea menită să-l împiedice pe Vladimir Putin să invadeze Ucraina, într-o strategie care riscă totuși să accelereze un ciclu periculos de escaladare.
Acțiunile de la Casa Albă vin în contextul în care Joe Biden se află acum sub o presiune acerbă din partea republicanilor pentru a arăta mai multă forță în confruntare și urmează unei săptămâni în care a fost puternic criticat pentru comentarii la adresda liderului de la Kremlin, care au jucat în favoarea speranțelor liderului rus de a diviza NATO.
Mai mulți republicani l-au acuzat pe președinte că a dat dovadă de slăbiciune. Fostul secretar de stat Mike Pompeo a avut un ton critic, descriindu-l pe omul forte de la Kremlin ca fiind un „om de stat foarte talentat” care știe cum să folosească puterea.
Criticile Partidului Republican la adresa președintelui Joe Biden au ignorat toleranța partidului față de deferența lașă a fostului președinte Donald Trump în raport cu liderul rus.
Unele reacții ale fostului președinte au fost percepute ca o încercare de a folosi o criză de securitate națională pentru a-l afecta politic pe Biden înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din 2022 și a alegerilor prezidențiale din 2024.
Departamentul de Stat a anunțat duminică că autorizează plecarea personalului neesențial și a membrilor de familie din ambasada sa de la Kiev. În același timp, a avertizat că, în cazul unei invazii rusești, capacitatea sa de a-i ajuta pe americanii aflați în țară va fi limitată.
Într-o altă evoluție semnificativă, oficiali ai administrației au declarat că președintele a discutat opțiuni care includeau desfășurarea a între 1.000 și 5.000 de soldați plus avioane și nave către aliații SUA din statele baltice și Europa de Est.
NATO a declarat la începutul zilei de luni că mai multe state membre, printre care Franța, Danemarca, Spania și Olanda, fie au trimis, fie iau în considerare desfășurări mici de nave și avioane în statele baltice și din Europa de Est.
Manevrele, în mare parte simbolice, par a fi calibrate pentru a trimite un semnal hotărât lui Putin, evitând în același timp impresia unei mobilizări la scară mare care ar putea duce la escaladarea, și mai mult, a tensiunilor.
„Vom răspunde întotdeauna la orice deteriorare a mediului nostru de securitate, inclusiv prin consolidarea apărării noastre colective.”, a declarat secretarul general al alianței, Jens Stoltenberg, într-o declarație.
Duminică, la CNN, secretarul de stat Antony Blinken a avertizat că, dacă o singură unitate rusă ar intra în Ucraina, aceasta „ar declanșa un răspuns rapid, sever și unitar” din partea SUA și a Europei.
Între timp, Marea Britanie a avertizat că deține informații potrivit cărora Putin încearcă să instaleze un lider marionetă în locul președintelui ucrainean ales în mod democratic, Volodimir Zelenski.
Șeful marinei germane a fost forțat să demisioneze după ce a făcut comentarii favorabile Rusiei, într-un moment în care a sugerat un efort de a acoperi diviziunile profunde din cadrul Occidentului cu privire la modul în care trebuie tratat Putin.
Până acum, SUA s-au concentrat pe schițarea consecințelor nefaste, sub forma unor sancțiuni debilitante, despre care spune că ar izola efectiv Rusia de economia occidentală în cazul unei invazii.
Ultimele decizii tactice au generat o atmosferă deja premonitorie, după ce Joe Biden a declarat săptămâna trecută că, în opinia sa, „decizia de a invada sau nu Ucraina a fost doar dilema lui Putin”.
Discuția despre desfășurarea de trupe a apărut, de asemenea, ca o provocare directă la adresa liderului rus, fiind în același timp aparent menită să protejeze flancul politic al lui Biden de acasă.
Ideea că Statele Unite ar trebui să respecte un lider care guvernează cu o mână de fier, care a zdrobit democrația și libertatea presei, întemnițează oponenții politici și prezidează o economie coruptă care dă putere oligarhilor este remarcabilă venind din partea unui fost secretar de stat.
Experții în politică externă se împart adesea în privința întrebării dacă Putin joacă o mână dură cu aplomb sau dacă gestul său internațional este mai degrabă actul unui lider slab, îngrozit de opoziția legitimă și de faptul că ar putea fi forțat să plece de la putere.
De asemenea, este discutabil dacă masarea de trupe la granița unei democrații vulnerabile și formularea unor cereri aberante către NATO reprezintă comportamentul unui „om de stat talentat”.
Și orice argumente conform cărora Putin a fost intimidat de Trump să nu mai folosească coerciția împotriva Occidentului sunt confundate de evaluările serviciilor secrete americane potrivit cărora Moscova a intervenit în alegerile din SUA.
Președintele de atunci a uimit comunitatea de spionaj din SUA prin dezmințirea evaluărilor privind ingerința lui Putin în 2016, atunci când a apărut cot la cot cu acesta la o conferință de presă la Helsinki.
Atacurile cibernetice care au emanat de pe teritoriul rusesc au avut loc, de asemenea, pe parcursul președinției Trump, inclusiv operațiunea SolarWinds, care a încălcat agențiile federale americane când fostul președinte era la putere.
Presupusul respect pentru SUA nu a împiedicat agenții ruși să folosească o armă biologică pe teritoriul britanic pentru a otrăvi un dezertor, potrivit guvernului britanic.
Disponibilitatea Partidului Republican de a-l critica pe Biden, în ciuda acestor pete uriașe din dosarul lui Trump, arată că pentru mulți dintre membrii săi, cu câteva excepții precum McCaul, politica are prioritate față de securitatea națională în căutarea puterii viitoare.
O astfel de abordare nu face decât să lărgească diviziunile pe care Putin se bazează în timp ce încearcă să păteze prestigiul american.