Ca urmare a acțiunilor sale militare, Rusia este pusă în fața unor sancțiuni dure din partea Occidentului. SUA, UE, Marea Britanie, Japonia, Canada, Taiwan și Noua Zeelandă anunță sancțiuni împotriva Rusiei care vizează băncile, exporturile militare și rafinăriile de petrol. De cealaltă parte, Turcia spune că nu poate împiedica navele de război rusești să acceseze Marea Neagră. Cu toate astea, efectele sancțiunilor sunt extrem de mari pentru economia rusească, pe toate planurile.
În timp ce atacurile continuă în Ucraina și forțele rusești continuă să avanseze spre capitala Kiev, președintele Volodimir Zelenski a cerut ajutorul comunității internaționale. Aliații occidentali au mai spus că vor impune restricții asupra băncii centrale a Rusiei pentru a limita capacitatea acesteia de a susține rubla și de a finanța efortul de război al lui Putin.
Sancțiunile occidentale împotriva Rusiei au fost destul de eficiente în două privințe. În primul rând, au oprit ofensiva militară anunțată în prealabil de Vladimir Putin în Ucraina în vara anului 2014. În al doilea rând, sancțiunile au lovit puternic economia rusă.
Din 2014, aceasta a crescut în medie cu 0,3% pe an, în timp ce media globală a fost de 2,3% pe an. Acestea au redus creditele externe și investițiile străine directe și este posibil să fi redus creșterea economică a Rusiei cu 2,5-3% pe an. Adică aproximativ 50 de miliarde de dolari pe an. Este puțin probabil ca economia rusă să crească din nou în mod semnificativ până când Kremlinul nu va convinge Occidentul să atenueze sancțiunile.
Până acum, pentru Occident, un război real cu Rusia a fost exclus. Dar, de la agresiunea Rusiei în Ucraina în 2014, Occidentul a simțit nevoia de a face ceva substanțial pentru a împiedica agresiunea externă rusă. Alegerea sa naturală a fost sancțiunile.
Occidentul s-a concentrat pe două tipuri de sancțiuni. Primele au fost sancțiuni financiare și celelalte erau sancțiuni personale împotriva celor care încalcă drepturile omului și a oamenilor de afaceri corupți care lucrează pentru Kremlin.
În plus, Occidentul a introdus unele restricții privind exportul de tehnologie, în timp ce s-a abținut de la sancțiunile comerciale obișnuite anterior. În general, sancțiunile devin mai diverse, ponderea sancțiunilor comerciale scăzând, în timp ce sancțiunile financiare și cele privind vizele devin mai populare.
În primul său mandat, 2000-2004, a fost totul pentru toată lumea și a consolidat cu succes puterea. În cel de-al doilea mandat, 2004-2008, și-a extins controlul asupra marilor companii de stat, numindu-și loialiștii ca directori executivi.
Putin a sustras în mod constant sume masive de active de la marile companii de stat, în beneficiul acoliților săi. Din 2009, el a ignorat creșterea economică, iar nivelul de trai a scăzut din 2014.
Când Putin a revenit ca președinte în 2012, și-a făcut regimul mai represiv, iar represiunea sa crește și mai mult. Drumul lui Putin spre putere a fost marcat de o serie de controverse, inclusiv explozii dubioase de clădiri care au costat viața câtorva sute de cetățeni ruși, un război în Cecenia și un șir de încălcări grave ale drepturilor omului.
Citește și: Lovitura primită de Vladimir Putin de la cine nu se aștepta. Ce s-a întâmplat în această dimineață
Măsurile au ca scop „asfixierea economiei Rusiei”, a declarat ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian. Printre primele măsuri dure este și cea de excludere din sistemul SWIFT. Statele Unite și aliații lor au luat măsuri pentru a bloca accesul anumitor bănci rusești la sistemul internațional de plăți SWIFT.
„Ne angajăm să ne asigurăm că anumite bănci rusești sunt eliminate din sistemul de mesagerie SWIFT.
Acest lucru va asigura că aceste bănci sunt deconectate de la sistemul financiar internațional și le va afecta capacitatea de a opera la nivel global.”, a declarat Casa Albă într-un comunicat.
Oficialii de la Washington au adăugat VTB, Otkritie, Novikombank și Sovcombank pe lista de resortisanți special desemnați (Specially Designated Nationals – SDN). Această măsură elimină efectiv băncile din sistemul financiar american, interzice comerțul acestora cu americanii și le îngheață activele din SUA.
Casa Albă a dat publicității joi o declarație în care se spune că măsurile vor include restricții ample privind semiconductorii, telecomunicațiile, securitatea criptării, laserele, senzorii, navigația, avionica și tehnologiile maritime. De asemenea, au fost vizați utilizatorii finali militari, inclusiv Ministerul rus al Apărării. SUA au impus sancțiuni împotriva a 24 de persoane și entități din Belarus, inclusiv două bănci de stat belaruse importante, nouă firme de apărare și șapte oficiali și elite legate de regimul de la Mink.
Pe lângă faptul că a convenit asupra sancțiunilor SWIFT, UE a decis vineri să înghețe toate activele europene ale președintelui rus Vladimir Putin și ale ministrului său de externe Serghei Lavrov. Înghețarea activelor lui Putin în UE ar fi „un pas unic în istorie către o putere nucleară”, a declarat săptămâna trecută ministrul austriac de externe Alexander Schallenberg.
Dar nu era clar cât de grav vor fi loviți Putin și Lavrov de o astfel de măsură sau dacă aceasta va fi în principal simbolică. Miniștrii de externe ai UE au prezentat vineri, de asemenea, sancțiuni care vizează elitele rusești, dar grupul a ales să nu limiteze importurile de energie rusească.
O măsură la fel de importantă ar fi să le interzică lui Putin și Lavrov să călătorească în UE. Însă liderii UE au precizat că această măsură nu va fi luată deocamdată, deoarece ar putea complica demersurile diplomatice odată ce toate părțile se vor așeza la masa negocierilor.
Japonia a declarat că va întări sancțiunile împotriva Rusiei pentru a include instituțiile financiare și exporturile de echipamente militare, a declarat premierul Fumio Kishida, adăugând că un impact asupra aprovizionării cu energie a națiunii sale sărace în resurse este puțin probabil.
„Japonia trebuie să își arate clar poziția că nu vom tolera niciodată orice încercare de a schimba status quo-ul prin forță.”, a declarat premierul Fumio Kishida.
Kishida a declarat vineri, în cadrul unei conferințe de presă, că Tokyo va viza instituțiile financiare și persoanele fizice din Rusia prin aceste sancțiuni, precum și oprirea exporturilor de bunuri cu destinație militară, cum ar fi semiconductorii.
Coreea de Sud a decis să înăsprească controlul exporturilor împotriva Rusiei, interzicând exporturile de produse strategice, și să se alăture demersurilor țărilor occidentale de a bloca unele bănci rusești din sistemul internațional de plăți SWIFT, a anunțat Ministerul de Externe de la Seul.
De asemenea, guvernul coreean a decis să promoveze eliberarea suplimentară a rezervelor strategice de petrol pentru stabilizarea pieței internaționale de energie și să revizuiască în continuare alte măsuri, cum ar fi revânzarea de GNL către Europa, a precizat ministerul într-o declarație de duminică.
„Guvernul coreean a condamnat invazia armată a Rusiei în Ucraina și, în calitate de membru responsabil al comunității internaționale, a decis să participe activ la eforturile comunității internaționale, inclusiv la sancțiunile economice, pentru o rezolvare pașnică a situației.”, a anunțat Ministerul de Externe de la Seul.
Sancțiunile anunțate împotriva Rusiei săptămâna trecută, vizează bănci, membri ai cercului apropiat al lui Putin și ruși bogați care se bucură de un stil de viață luxos la Londra. Johnson a declarat că liderul rus va fi condamnat de lume și de istorie pentru invazia sa și că nu va putea niciodată să curețe sângele Ucrainei de pe mâinile sale.
În pachetul de sancțiuni în 10 puncte publicat vineri, guvernul britanic a declarat că va impune înghețarea activelor principalelor bănci rusești, inclusiv a băncii de stat VTB, a doua ca mărime, și va împiedica marile companii rusești să obțină finanțare în Marea Britanie. De asemenea, Marea Britanie va interzice companiei aeriene rusești Aeroflot să aterizeze în Marea Britanie, va suspenda licențele duble de export către Rusia și va interzice exporturile unor produse de înaltă tehnologie și părți din industria extractivă.
Canada a anunțat vineri noi sancțiuni împotriva Rusiei, vizând 62 de persoane și entități, inclusiv membri ai elitei și bănci importante, și a anulat toate permisele de export.
„Astăzi, în lumina atacului militar nesăbuit și periculos al Rusiei, impunem noi sancțiuni severe”. Aceste sancțiuni sunt de mare anvergură.
Ele vor impune costuri severe elitelor rusești complice.”, a declarat premierul Justin Trudeau.
Sancțiunile vor viza Consiliul de Securitate al Rusiei – inclusiv ministrul apărării, ministrul de finanțe și ministrul justiției, a adăugat Trudeau. Canada va acorda prioritate cererilor de imigrare pentru ucrainenii care doresc să vină în Canada, a spus premierul canadian.
Moneda Rusiei se prăbușește după ce națiunile occidentale au convenit sâmbătă să impună sancțiuni paralizante asupra sectorului financiar al țării, ca represalii pentru invazia sa în Ucraina. Rubla a scăzut luni cu aproximativ 30% în raport cu dolarul, ceea ce face ca ea să valoreze mai puțin de 1 cent american, după ce SUA, Uniunea Europeană și Regatul Unit au anunțat măsuri pentru a bloca unele bănci rusești din sistemul internațional de plăți SWIFT.
Măsura este mentiă să restricționeze utilizarea de către Rusia a rezervelor sale masive de valută străină. Sistemul este utilizat pentru a transfera miliarde de dolari în peste 11.000 de bănci și alte instituții financiare din întreaga lume.
Rubla a recuperat teren după ce banca centrală a Rusiei a majorat brusc luni rata dobânzii cheie pentru a susține moneda și a preveni o fugă la bănci. Dar se tranzacționa la un minim record de 105,27 pe dolar, în scădere de la aproximativ 84 pe dolar la sfârșitul zilei de vineri.
O rublă mai slabă ar putea provoca o creștere a inflației, ceea ce i-ar putea înfuria pe rușii ale căror bugete vor fi îngreunate de creșterea prețurilor. De asemenea, va spori tensiunile din întregul sistem financiar rusesc.
O devalorizare puternică a rublei ar însemna o scădere a nivelului de trai pentru rusul mediu, au declarat economiștii și analiștii. Rușii sunt încă dependenți de o multitudine de bunuri importate, iar prețurile pentru aceste articole ar putea să explodeze.
Călătoriile în străinătate ar deveni mai scumpe, deoarece rublele lor ar cumpăra mai puțină valută în străinătate. Iar turbulențele economice mai profunde vor veni în următoarele săptămâni, dacă șocurile prețurilor și problemele legate de lanțul de aprovizionare vor determina fabricile rusești să închidă din cauza cererii mai mici.
O depreciere rapidă a rublei ar putea, de asemenea, să lovească companiile rusești care trebuie să emită datorii pentru a obține capital. Criza din Ucraina a provocat turbulențe pe piețele financiare mondiale. Principala piață de acțiuni din Rusia, Moex, a rămas închisă luni. Acesta a părut a fi un efort de a împiedica investitorii nervoși să se debaraseze de acțiunile lor, potrivit CBSNews.